Cancelarul Scholz a inaugurat primul terminal plutitor de gaz natural lichefiat al Germaniei

Cancelarul german Olaf Scholz a inaugurat sâmbătă în oraşul nordic Wilhelmshaven primul terminal plutitor de gaz natural lichefiat al Germaniei, informează dpa, citată de Agerpres.

Construirea acestuia, care s-a desfăşurat într-un timp record de mai puţin de zece luni, arată că „Germania este capabilă de noi începuturi şi noi viteze”, a declarat cu această ocazie liderul SPD (Partidul Social Democrat), care era flancat de ministrul economiei, Robert Habeck (Verzi), al finanţelor Christian Lindner (Partidul Liberal Democrat) şi de premierul din Saxonia inferioară Stephan Weil (SPD).

Terminalul flotant situat în largul coastei Mării Nordului din acest land este menit să contribuie la reducerea problemelor de aprovizionare cu gaz ale Germaniei determinate de lipsa livrărilor din Rusia. Alte patru urmează să fie construite până la finele anului viitor, la Brunsbüttel (Schleswig-Holstein), Stade (Saxonia inferioară), Lubmin (Mecklenburg – Pomerania de vest) şi încă unul la Wilhelmshaven, acestea putând asigura împreună importul a o treime din gazul natural necesar pentru aprovizionarea Germaniei, potrivit Ministerului Economiei.

Cancelarul Scholz a dat undă verde construirii terminalelor de la Wilhelmshaven şi Brunsbüttel pe 27 februarie, la trei zile după începutul invaziei ruse în Ucraina.
Ceremonia de inaugurare a avut loc pe nava Helgoland, care transportă de obicei turişti, şi la ea au luat parte circa 400 de invitaţi.

#terminal #Sholz #LNG

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.