Vladimir Putin schimbă tactica. Decizia care îi bagă în încurcătură pe ruși

Vladimir Putin este îngrijorat de situația de pe frontul din Ucraina și a decis să schimbe tactica de luptă. A discutat personal cu comandanții armatei cărora le-a trasat sarcini clare.

Rusia a schimbat din nou tactica pe frontul de luptă din Ucraina. Dronele și rachetele nu mai sunt lansat din Crimeea ocupată, ci din regiunea Krasnodar care se află pe teritoriul Rusiei, se arată în ulitma evaluare realizată de Ministerul britanic al Apărării. Ultimele atacuri ale Rusiei au vizat infrastructura energetică vitală a Ucrainei.

Potrivit sursei citate, Vladimir Putin a luat această decizie pentru că se teme de o contraofensivă a armatei ucrainene. Liderul de la Kremlin crede că autoritățile de la Kiev vor avea rețineri în a lansa atacuri care să vizeze obiective aflate pe teritoriul Rusiei.

Vladimir Putin este clar îngrijorat de situația de pe front. Liderul de la Kremlin s-a deplasat vineri la sediul statului major unde a purtat discuții cu comandanții responsabili de desfășurarea „operațiunii speciale“ din Ucraina.

Potrivit unui comunicat de presă al Kremlinului, liderul rus a petrecut o zi întreagă cu generalii și le-a cerut imperativ să găsească soluții pe termen scurt și mediu pentru a câștiga războiul.

„Îi vom asculta pe comandanții din fiecare direcție operațională și aș dori să aud propunerile privind acțiunile noastre imediate și pe termen mediu”, a spus Vladimir Putin în cadrul întâlnirii, potrivit stiripesurse.ro.

Avertismentul NATO

Deciziile Rusiei vin după ce secretarul general al NATO a anunțat suplimentarea sprijinului militar pentru Ucraina. Jens Stoltenberg a spus că războiul se va încheia probabil la masa negocierilor, dar mai întâi Vladimir Putin trebuie convins că nu poate câștiga pe frontul de luptă.

„Cel mai probabil, acest război se va termina la masa negocierilor, ca majoritatea războaielor. Orice soluţie va trebui să garanteze că Ucraina prevalează ca naţiune suverană şi independentă.

Mijlocul cel mai rapid de a ajunge aici este să-i susţinem militar, pentru ca preşedintele Putin să înţeleagă că nu poate câştiga pe câmpul de luptă și că trebuie să se aşeze la masă şi să negocieze cu bună credinţă“, a spus Jens Stoltenberg.

#tactica #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.