Capacitățile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile în Republica Moldova sunt în creștere

Capacitățile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile înregistrează o creștere semnificativă în Republica Moldova, anunță Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE).

Potrivit Agenției pentru Eficiență Energetică, capacitățile instalate de producere a energiei electrice prin intermediul centralelor electrice ce valorifică surse regenerabile de energie (centrale electrice fotovoltaice, eoliene, hidroelectrice și în cogenerare pe biogaz), au crescut de 3 ori din anul 2018.

Astfel, la sfârșitul anului 2022, puterea totală instalată constituia 206,81 MW, față de 61,6 MW la sfârșitul anului 2018.

Mai mult de jumătate din totalul capacităților de generare a energiei electrice din surse de energie regenerabile revin instalațiilor eoliene (56 %), urmate de centralele electrice fotovoltaice, inclusiv contorizarea netă, cu 29 %, centralele hidroelectrice cu 8% din capacități și centralele electrice în cogenerare pe biogaz cu o pondere de 7 %.

Instalațiile fotovoltaice au înregistrat un salt semnificativ în evoluția capacităților de producere a energiei electrice – de aproape 15 ori în 5 ani. Astfel, capacitățile de producere a energiei electrice prin intermediul instalațiilor fotovoltaice, inclusiv contorizarea netă, au crescut de la 4,02 MW, în anul 2018, la 60,13 MW în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Contorizarea netă include capacitățile de producere ale consumatorilor, persoane fizice sau juridice, care dețin în proprietate centrale electrice pentru consum propriu și care au dreptul să livreze în rețea surplusul de energie produsă.

La sfârșitul anului 2022, au fost înregistrați 1886 de beneficiari ai mecanismului de sprijin Contorizare netă, număr cumulativ pentru perioada 2018-2022, cu o putere totală cumulativă de 33,47 MW. De menționat că la finele anului 2018 erau doar 57 de beneficiari ai mecanismului de contorizare netă, cu o capacitate cumulativă de 542,3 kW.

Capacitatea de producere a energiei electrice prin intermediul instalațiilor eoliene a crescut de circa 3 ori – de la 35,6 MW în 2018 la 115,1 MW în 2022. Totodată, capacitatea de producere a energiei electrice prin intermediul centralelor electrice în cogenerare pe biogaz au crescut de aproape 2,7 ori sau de la 5,7 MW la 15,3 MW.

#capacitate #energie regenerabilă #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul gazelor naturale în Europa a revenit pe o traiectorie de creștere, iar dinamica ultimelor luni începe să amintească de criza energetică din 2022, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit calculelor sale, în decembrie 2025 prețul mediu european al gazelor era de aproximativ 6,1 lei pentru un metru cub, iar în septembrie 2026 media lunară ar putea ajunge la circa 16,3 lei/metrul cub. Asta înseamnă o creștere de aproximativ 2,7 ori în doar nouă luni.

Scumpirea s-a acutizat în ultimele luni. De la 9,5 lei/metrul cub în iunie, la 11,3 lei în iulie, 13,2 lei în august și aproximativ 16,3 lei în septembrie. Față de luna iunie, creșterea depășește 70%.

Ioniță spune însă că actuala evoluție a pieței readuce în discuție un paradox al crizei energetice din 2022.

În acel an, prețul mediu european al gazelor a fost de circa 27,8 lei/metrul cub, în timp ce Republica Moldova a procurat gazul, în medie, cu aproximativ 15,2 lei/metrul cub. Diferența favorabilă Moldovei a fost astfel de circa 12,6 lei/metrul cub.

În trimestrul III din 2022, când prețul european a urcat la aproximativ 40,7 lei/metrul cub, costul mediu suportat de Moldova era de circa 29,9 lei/metrul cub, cu aproape 10,8 lei sub benchmarkul european.

„Exact în momentul în care Europa traversa cea mai severă criză a gazelor, formula de achiziție a Moldovei a amortizat o parte importantă a șocului european”, explică economistul.

Situația s-a inversat însă în 2023. Prețul mediu european a coborât la aproximativ 8,7 lei/metrul cub, în timp ce costul mediu al gazului pentru Moldova a rămas la circa 14,6 lei/metrul cub. Astfel, de la un avantaj de 12,6 lei/metrul cub în 2022 s-a trecut la un dezavantaj de aproximativ 5,9 lei/metrul cub în 2023.

Explicația, potrivit lui Ioniță, ține de gazele cumpărate și stocate în perioada prețurilor ridicate. Între mai 2022 și ianuarie 2023, Energocom a procurat aproximativ 600 milioane m³ de gaze la un preț mediu ponderat de 88,21 euro/MWh, echivalentul a circa 929 euro pentru mia de metri cubi, iar o parte importantă a acestor volume a fost depozitată.

Când piața europeană a început să se ieftinească, în stocuri au rămas gaze cumpărate la prețurile ridicate din perioada crizei. Astfel, consumatorii moldoveni au continuat să resimtă în 2023–2024 costul achizițiilor făcute anterior.

Ioniță atrage atenția că simpla comparație dintre prețul de achiziție și evoluția ulterioară a pieței nu este suficientă pentru a demonstra dacă o tranzacție a fost bună sau rea.

„Contează când ai cumpărat, pentru ce perioadă, la ce benchmark disponibil în ziua achiziției și cât din acel gaz a fost consumat imediat sau depozitat”, susține economistul.

În opinia sa, lecția din perioada 2022–2024 devine din nou relevantă în 2026. Piața europeană este încă departe de maximele din 2022, însă ritmul actual de creștere face ca strategia de achiziție și administrarea stocurilor să redevină esențiale.

„Acesta este paradoxul anului 2022: anul asociat cu cele mai mari probleme ale gazelor a fost, în comparație cu piața europeană, anul în care Moldova a beneficiat de cea mai mare diferență favorabilă de preț”, conchide Ioniță.

#tarif #gaz #criză