Capacitățile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile în Republica Moldova sunt în creștere

Capacitățile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile înregistrează o creștere semnificativă în Republica Moldova, anunță Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE).

Potrivit Agenției pentru Eficiență Energetică, capacitățile instalate de producere a energiei electrice prin intermediul centralelor electrice ce valorifică surse regenerabile de energie (centrale electrice fotovoltaice, eoliene, hidroelectrice și în cogenerare pe biogaz), au crescut de 3 ori din anul 2018.

Astfel, la sfârșitul anului 2022, puterea totală instalată constituia 206,81 MW, față de 61,6 MW la sfârșitul anului 2018.

Mai mult de jumătate din totalul capacităților de generare a energiei electrice din surse de energie regenerabile revin instalațiilor eoliene (56 %), urmate de centralele electrice fotovoltaice, inclusiv contorizarea netă, cu 29 %, centralele hidroelectrice cu 8% din capacități și centralele electrice în cogenerare pe biogaz cu o pondere de 7 %.

Instalațiile fotovoltaice au înregistrat un salt semnificativ în evoluția capacităților de producere a energiei electrice – de aproape 15 ori în 5 ani. Astfel, capacitățile de producere a energiei electrice prin intermediul instalațiilor fotovoltaice, inclusiv contorizarea netă, au crescut de la 4,02 MW, în anul 2018, la 60,13 MW în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Contorizarea netă include capacitățile de producere ale consumatorilor, persoane fizice sau juridice, care dețin în proprietate centrale electrice pentru consum propriu și care au dreptul să livreze în rețea surplusul de energie produsă.

La sfârșitul anului 2022, au fost înregistrați 1886 de beneficiari ai mecanismului de sprijin Contorizare netă, număr cumulativ pentru perioada 2018-2022, cu o putere totală cumulativă de 33,47 MW. De menționat că la finele anului 2018 erau doar 57 de beneficiari ai mecanismului de contorizare netă, cu o capacitate cumulativă de 542,3 kW.

Capacitatea de producere a energiei electrice prin intermediul instalațiilor eoliene a crescut de circa 3 ori – de la 35,6 MW în 2018 la 115,1 MW în 2022. Totodată, capacitatea de producere a energiei electrice prin intermediul centralelor electrice în cogenerare pe biogaz au crescut de aproape 2,7 ori sau de la 5,7 MW la 15,3 MW.

#capacitate #energie regenerabilă #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.