Capacitățile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile în Republica Moldova sunt în creștere

Capacitățile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile înregistrează o creștere semnificativă în Republica Moldova, anunță Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE).

Potrivit Agenției pentru Eficiență Energetică, capacitățile instalate de producere a energiei electrice prin intermediul centralelor electrice ce valorifică surse regenerabile de energie (centrale electrice fotovoltaice, eoliene, hidroelectrice și în cogenerare pe biogaz), au crescut de 3 ori din anul 2018.

Astfel, la sfârșitul anului 2022, puterea totală instalată constituia 206,81 MW, față de 61,6 MW la sfârșitul anului 2018.

Mai mult de jumătate din totalul capacităților de generare a energiei electrice din surse de energie regenerabile revin instalațiilor eoliene (56 %), urmate de centralele electrice fotovoltaice, inclusiv contorizarea netă, cu 29 %, centralele hidroelectrice cu 8% din capacități și centralele electrice în cogenerare pe biogaz cu o pondere de 7 %.

Instalațiile fotovoltaice au înregistrat un salt semnificativ în evoluția capacităților de producere a energiei electrice – de aproape 15 ori în 5 ani. Astfel, capacitățile de producere a energiei electrice prin intermediul instalațiilor fotovoltaice, inclusiv contorizarea netă, au crescut de la 4,02 MW, în anul 2018, la 60,13 MW în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Contorizarea netă include capacitățile de producere ale consumatorilor, persoane fizice sau juridice, care dețin în proprietate centrale electrice pentru consum propriu și care au dreptul să livreze în rețea surplusul de energie produsă.

La sfârșitul anului 2022, au fost înregistrați 1886 de beneficiari ai mecanismului de sprijin Contorizare netă, număr cumulativ pentru perioada 2018-2022, cu o putere totală cumulativă de 33,47 MW. De menționat că la finele anului 2018 erau doar 57 de beneficiari ai mecanismului de contorizare netă, cu o capacitate cumulativă de 542,3 kW.

Capacitatea de producere a energiei electrice prin intermediul instalațiilor eoliene a crescut de circa 3 ori – de la 35,6 MW în 2018 la 115,1 MW în 2022. Totodată, capacitatea de producere a energiei electrice prin intermediul centralelor electrice în cogenerare pe biogaz au crescut de aproape 2,7 ori sau de la 5,7 MW la 15,3 MW.

#capacitate #energie regenerabilă #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.