Capcana mașinilor electrice chinezești: se devalorizează de două ori mai rapid decât rivalii occidentali

Mașinile electrice și hibride plug-in produse de constructorii chinezi pierd din valoare mult mai rapid decât modelele similare ale rivalilor europeni, americani sau asiatici, arată un studiu realizat de compania germană Deutsche Automobil Treuhand (DAT). Fenomenul începe să creeze probleme atât pentru proprietarii persoane fizice, cât și pentru firmele de leasing, într-o perioadă în care mărcile din China încearcă să câștige teren pe piața europeană.

Potrivit DAT, valoarea reziduală a vehiculelor electrice și hibride plug-in chinezești a coborât în aprilie 2026 la doar 47% din prețul inițial de listă, față de 61% la începutul lui 2024. Scăderea este de aproape două ori mai accentuată decât media întregii piețe de mașini electrificate.

Analiștii explică faptul că, într-o primă etapă, modelele chinezești au beneficiat de efectul de noutate și de volume reduse de vânzări, ceea ce a menținut prețurile second-hand la un nivel bun. Situația s-a schimbat însă odată cu apariția unui număr tot mai mare de branduri și modele similare, care au dus la scăderea cererii și, implicit, a valorilor de revânzare.

Impactul deprecierii diferă în funcție de tipul contractului. În unele cazuri, pierderile sunt suportate direct de clienți, iar în altele de producători, obligați să răscumpere vehiculele la valori mai mici decât cele estimate inițial. Cele mai afectate sunt însă firmele de leasing, care se confruntă cu prețuri de revânzare sub așteptări și devin tot mai prudente când vine vorba despre includerea mașinilor chinezești în portofolii.

Specialiștii spun că problema este legată în principal de încrederea în brand. „Fără o cerere stabilă pe piața second-hand, nu există stabilitate a prețurilor”, afirmă Christian Schüssler, director de parteneriate strategice la Arval Germania.

Un alt factor care apasă asupra valorii de revânzare este ritmul extrem de rapid în care constructorii chinezi lansează modele noi. Deși acest lucru le oferă un avantaj tehnologic, efectul secundar este că modelele recente devin depășite într-un timp foarte scurt. Anunțarea rapidă a unor succesoare reduce imediat atractivitatea mașinilor deja aflate pe piață.

În plus, multe dintre aceste branduri nu au încă un istoric solid în Europa, iar cumpărătorii nu au suficiente informații despre fiabilitatea pe termen lung a vehiculelor și a bateriilor. Experții din industrie avertizează că recuperarea decalajului față de producătorii consacrați va necesita ani de investiții în rețele de service, programe pentru mașini rulate și consolidarea încrederii clienților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depreciere dublă #mașine chinezești #stiud

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.