Podul peste Prut de la Ungheni va fi gata în câteva luni, dar va rămâne inutilizabil încă doi ani

Lucrările la noul pod peste Prut dintre Ungheniul din România și Ungheniul din Republica Moldova avansează rapid, iar construcția ar urma să fie finalizată în aproximativ patru luni. Cu toate acestea, șoferii vor putea traversa noul punct de frontieră abia după finalizarea complexului vamal, a infrastructurii Poliției de Frontieră și a drumurilor de legătură, estimată pentru anul 2028.

Potrivit informațiilor publicate de autoritățile române, pe șantierul podului se montează deja tablierele care vor susține carosabilul. Proiectul include două poduri paralele, fiecare cu câte două benzi de circulație, precum și infrastructura necesară pentru traversarea frontierei.

Valoarea totală a investiției este de 151,69 milioane de lei românești, fără TVA.

Construcția punctului de control pentru trecerea frontierei și a drumului de legătură nu a început încă. Ministerul Transporturilor din România explică întârzierea prin necesitatea modificării proiectului inițial, după solicitările formulate de Autoritatea Vamală Română și Poliția de Frontieră.

„Configurația punctului de control a fost actualizată ca urmare a modificărilor solicitate de reprezentanții Autorității Vamale Române și ai Poliției de Frontieră”, precizează ministerul.

În prezent, pentru această etapă este în curs procesul de obținere a autorizației de construire. Autoritățile estimează că lucrările la complexul vamal și la drumul de acces vor dura aproximativ 18 luni de la începerea efectivă a șantierului.

Potrivit planurilor, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere va construi clădirile, halele, drumurile de acces și utilitățile, iar ulterior Autoritatea Vamală și Poliția de Frontieră vor dota infrastructura cu echipamentele necesare funcționării.

Dacă lucrările vor începe în această toamnă, acestea ar urma să fie finalizate în primăvara anului 2028, iar după instalarea echipamentelor și punerea în funcțiune a sistemelor de control, noul punct de trecere a frontierei ar putea deveni operațional în vara anului 2028.

În paralel, continuă și pregătirile pentru construcția sectorului de autostradă care va lega podul de rețeaua rutieră din România. Compania Națională de Investiții Rutiere poate semna contractul pentru tronsonul Iași – Ungheni, după respingerea contestațiilor depuse la licitație.

Sectorul de autostradă va avea o lungime de 15,5 kilometri și va include două tunele, 14 poduri și pasaje, precum și un nod rutier care va deservi Aeroportul Iași și viitorul Spital Regional.

Durata totală a proiectului este estimată la 46 de luni, dintre care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. Astfel, autostrada care va conecta podul de la Ungheni cu infrastructura rutieră din România ar putea fi finalizată în jurul anului 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ungheri #exploatare #pod

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.