Carburanții importați în Transnistria vor fi taxați de Chișinău din 1 ianuarie 2027, la solicitarea SIS

Benzina și motorina importate în regiunea transnistreană vor fi supuse TVA și accizelor începând cu 1 ianuarie 2027. Prevederea apare în forma actualizată a proiectului Guvernului privind aplicarea treptată a regimului fiscal național pentru mărfurile introduse de operatorii economici din regiune.

Introducerea carburanților în lista mărfurilor taxate a fost propusă de Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Instituția susține că produsele petroliere, comercializate în regiune până la declanșarea războiului din Iran, erau aduse în cantități care „depășesc necesitățile populației din regiune”.

SIS atrage atenția și asupra prețurilor. „Prețul de vânzare este mai mic ca cel de pe malul drept al râului Nistru, fapt ce încurajează conducătorii auto să se alimenteze cu combustibil în regiunea transnistreană”, se arată în aviz.

Instituția mai susține că din activitatea cu produse petroliere, inclusiv livrarea și comercializarea acestora, sunt obținute profituri importante.

”Suplimentar, de pe urma activității economice cu produse petroliere în regiunea transnistreană (livrare, comerț) beneficiază de profituri mari grupul de interes economico-politic/dar și asociații ai regimului separatist, iar mențiunea acestui „regim preferențiat” consolidează pozițiile a.n. administrații în regiune”, precizează SIS.

Propunerea a fost acceptată parțial, iar produsele petroliere au fost introduse în proiect pentru o etapă ulterioară.

Astfel, din 1 septembrie 2026 vor fi taxate alte categorii de mărfuri, printre care băuturile alcoolice, produsele din tutun și nicotină, parfumurile, blănurile, pietrele prețioase și bijuteriile, anumite mijloace de transport, telefoane și alte produse tehnologice.

Din 1 ianuarie 2027, alături de produsele petroliere și uleiuri, în regim de TVA și accize vor intra minereurile și concentratele acestora, zgura și cenușa, metalele comune și articolele din metale comune, precum și caolinul și alte argile.

Pentru gazele naturale și energia electrică, aplicarea TVA este prevăzută începând cu 1 aprilie 2027.

Proiectul nu stabilește însă deocamdată cât va încasa exact bugetul din aceste taxe. Ministerul Finanțelor explică faptul că suma va depinde de volumul și structura mărfurilor importate, evoluția fluxurilor comerciale și nivelul de conformare fiscală al operatorilor economici. Potrivit unor estimări anterioare, eliminarea completă a scutirilor fiscale ar genera încasări anuale cuprinse între trei și patru miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import în Transnistria #TVA #SIS #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.