Final de an cu scumpiri! BNM vede tarife mai mari și o inflație de 9,2%

Valul scumpirilor ar urma să se intensifice în ultimele luni ale anului. Banca Națională a Moldovei (BNM) prognozează că rata anuală a inflației va urca de la 7,7% în trimestrul III la 9,2% în trimestrul IV 2026, potrivit Raportului asupra inflației din august.

Inflația va rămâne peste limita superioară a intervalului-țintă al BNM până la mijlocul anului 2027. Revenirea în intervalul de 5% ±1,5 puncte procentuale este anticipată abia în trimestrul III al anului viitor, când rata anuală ar urma să coboare la 5,6%.

Pentru întregul an 2026, banca centrală estimează o inflație medie de 7,2%. În 2027, indicatorul ar urma să constituie, în medie, 6,2%. Comparativ cu prognoza precedentă, BNM și-a majorat estimarea cu 0,2 puncte procentuale pentru 2026 și cu 0,4 puncte procentuale pentru 2027.

Printre principalii factori care vor alimenta scumpirile se numără prețurile reglementate și carburanții. BNM anticipează că prețurile reglementate vor crește anual cu 15,8% în trimestrul IV 2026, iar carburanții se vor scumpi cu 19,2%.

În medie, carburanții ar urma să fie cu 15,1% mai scumpi în 2026, iar prețurile reglementate cu 9,4%. Banca centrală ia în calcul eventuale ajustări ale tarifelor, evoluția prețurilor energetice internaționale și modificările accizelor.

Presiunile asupra prețurilor vor veni și din partea produselor alimentare. BNM prognozează o scumpire medie a alimentelor de 6,6% în 2026 și de 6,4% în 2027. Inflația de bază, care exclude prețurile reglementate și alte componente volatile, este estimată la 5,6% în acest an.

După atingerea nivelului de 9,2% în ultimul trimestru din 2026, inflația ar urma să coboare la 8,8% în primul trimestru din 2027, la 6,9% în trimestrul II și la 5,6% în trimestrul III. Pentru sfârșitul anului viitor, BNM prognozează o rată anuală de 3,8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.