Carburanții scumpi nu împiedică șoferii să meargă cu mașinile. Cu cât au crescut importurile

În nouă luni ale anului 2021, cantitatea totală importată de produse petroliere importate a constituit 639 mii tone cu 7,6% mai mult față de perioada similară a anului precedent, arată datele ANRE.

Petroliștii din Republica Moldova au importat 461 mii tone de motorină cu 5,8% mai mult. Cel mai mult au crescut importurile de benzină cu 18,4% și au constitut 133 mii tone. Gazul lichefiat a rămas la aceiași cantitate – 45 mii tone.

România reprezintă principalul furnizor de produse petroliere deținând din totalul importat o cotă de 99,16% la benzină și 59,33% la motorină. Această tendință se explică prin prezența pe piața autohtonă a companiilor petroliere care dețin rafinării proprii în statul vecin, dar și datorită distanței mici, care permite importul pe cale rutieră la costuri relativ mici. Din celelalte țări furnizoare de produse petroliere principale pot fi menționate Federația Rusă cu 31,77 %, Bulgaria cu 3,75 % și în premieră Turcia cu 2,41%, din importul total de motorină.

În cazul gazului lichefiat, poziția de lider este ocupată de Kazahstan, care deține o cotă de 43,85 %. Această tendință, se explică prin faptul că, prețul de vânzare a gazului lichefiat din Kazahstan și Federația Rusă este mai mic decât în alte regiuni, aceasta fiind urmată de România cu 33,68 %, Federația Rusă cu 13,72 %, Belarus cu 4,19% și din alte țări de origine 4,56%.

În luna septembrie, prețul mediu de import al unei tone de benzină a ajuns la nivelul de 755,4 dolari SUA/tona, ceea ce reprezintă o creștere cu 9,80% comparativ cu nivelul lunii iunie sau o majorare cu 47,94% comparativ cu nivelul lunii ianuarie 2021.

Prețurile la motorină au avut o evoluție similara benzinei, astfel, prețul mediu ponderat de import reflectat în dolari SUA/tona, în luna septembrie, s-a majorat în comparație cu luna iunie cu 8,21%, iar aceeași valoare exprimată în lei/tonă s-a majorat cu 7,28%.

#import #benzina #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.