Carburanții scumpi nu împiedică șoferii să meargă cu mașinile. Cu cât au crescut importurile

În nouă luni ale anului 2021, cantitatea totală importată de produse petroliere importate a constituit 639 mii tone cu 7,6% mai mult față de perioada similară a anului precedent, arată datele ANRE.

Petroliștii din Republica Moldova au importat 461 mii tone de motorină cu 5,8% mai mult. Cel mai mult au crescut importurile de benzină cu 18,4% și au constitut 133 mii tone. Gazul lichefiat a rămas la aceiași cantitate – 45 mii tone.

România reprezintă principalul furnizor de produse petroliere deținând din totalul importat o cotă de 99,16% la benzină și 59,33% la motorină. Această tendință se explică prin prezența pe piața autohtonă a companiilor petroliere care dețin rafinării proprii în statul vecin, dar și datorită distanței mici, care permite importul pe cale rutieră la costuri relativ mici. Din celelalte țări furnizoare de produse petroliere principale pot fi menționate Federația Rusă cu 31,77 %, Bulgaria cu 3,75 % și în premieră Turcia cu 2,41%, din importul total de motorină.

În cazul gazului lichefiat, poziția de lider este ocupată de Kazahstan, care deține o cotă de 43,85 %. Această tendință, se explică prin faptul că, prețul de vânzare a gazului lichefiat din Kazahstan și Federația Rusă este mai mic decât în alte regiuni, aceasta fiind urmată de România cu 33,68 %, Federația Rusă cu 13,72 %, Belarus cu 4,19% și din alte țări de origine 4,56%.

În luna septembrie, prețul mediu de import al unei tone de benzină a ajuns la nivelul de 755,4 dolari SUA/tona, ceea ce reprezintă o creștere cu 9,80% comparativ cu nivelul lunii iunie sau o majorare cu 47,94% comparativ cu nivelul lunii ianuarie 2021.

Prețurile la motorină au avut o evoluție similara benzinei, astfel, prețul mediu ponderat de import reflectat în dolari SUA/tona, în luna septembrie, s-a majorat în comparație cu luna iunie cu 8,21%, iar aceeași valoare exprimată în lei/tonă s-a majorat cu 7,28%.

#import #benzina #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.