Milionarul discret din Moldova a preluat cel mai mare terminal cerealier din Odesa

Grupul Trans-Oil, controlată de milionarul moldovean Vaja Jhashi, anunță preluarea controlului asupra terminalului portuar Olimpex din Odesa, Ucraina. În urma unui contract semnat pe 4 aprilie 2024 și încheiat cu proprietarii-creditori ai terminalului, Argentum Creek Partners și Innovatus Capital Partners, Grupul Trans-Oil a preluat gestionarea acestuia începând cu data de 24 aprilie 2024.

Terminalul Olimpex, cel mai mare terminal cerealier din portul Odesa, este vital pentru exportul de cereale din Ucraina și contribuie la asigurarea securității alimentare la nivel regional și global. Cu o capacitate impresionantă de păstrare de 200.000 de tone și o capacitate de transbordare de 5 milioane de tone, Olimpex este un pilon al infrastructurii cerealiere în regiune.

În lumina dificultăților financiare și a proceselor judiciare prin care a trecut terminalul în ultimii ani, Grupul Trans-Oil se angajează să stabilizeze situația operațională și financiară a Olimpexului, lucrând împreună cu firmele de investiții Argentum Creek Partners și Innovatus Capital Partners, precum și cu managerul independent numit de instanța din Lviv.

Trans-Oil Group este controlată de milionarul Vaja Jhashi. Acesta controlează piața cerealelor din Moldova în proporție de 70%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja jhashi #terminal #Odesa #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile Republicii Moldova s-au angajat ca în 10 ani să planteze 145 mii de hectare de pădure, însă realitatea e cu totul alta. Potrivit informațiilor, ponderea efectivă a plantărilor de păduri abia atinge 10% din necesarul anual de 15 mii de hectare, iar aceste plantări au loc doar timp de două luni pe an.

Vladislav Grati, vice-directorul Parcului Național Orhei spune că acest indicator de plantare a arborilor a fost în 1981, iar în perioada 2002 – 2011, anual se plantau peste 800 de hectare. Or, în prezent principala problemă este lipsa angajaților, salariile mici din silvicultură, dar și tehnica insuficientă.

„Temperaturile mai ridicate, vor corela cu variațiile de emisii și alte fenomene climaterice extreme, scadea eficiența utilizării apei de către plante/arbori. În unele zone din Republica Moldova, scăderile viitoare ale precipitațiilor vor accentua stresul de umiditate cauzat de încălzire. De asemenea, vor fi importante modificări ale sezonalității precipitațiilor și apariția/accentuarea unor evenimente extreme, cum ar fi furtunile, precipitațiile abundente, incendiile forestiere, secetele și valurile de căldură, sporind presiunea asupra pădurilor”, a punctat Grati.

Programului Național de Împădurire prevede reabilitarea și crearea de păduri noi, pe o suprafață de 145 mii ha, pe parcursul a 10 ani (2023-2032). Costul total al programului este de 749,3 milioane de euro.