Milionarul discret din Moldova a preluat cel mai mare terminal cerealier din Odesa

Grupul Trans-Oil, controlată de milionarul moldovean Vaja Jhashi, anunță preluarea controlului asupra terminalului portuar Olimpex din Odesa, Ucraina. În urma unui contract semnat pe 4 aprilie 2024 și încheiat cu proprietarii-creditori ai terminalului, Argentum Creek Partners și Innovatus Capital Partners, Grupul Trans-Oil a preluat gestionarea acestuia începând cu data de 24 aprilie 2024.

Terminalul Olimpex, cel mai mare terminal cerealier din portul Odesa, este vital pentru exportul de cereale din Ucraina și contribuie la asigurarea securității alimentare la nivel regional și global. Cu o capacitate impresionantă de păstrare de 200.000 de tone și o capacitate de transbordare de 5 milioane de tone, Olimpex este un pilon al infrastructurii cerealiere în regiune.

În lumina dificultăților financiare și a proceselor judiciare prin care a trecut terminalul în ultimii ani, Grupul Trans-Oil se angajează să stabilizeze situația operațională și financiară a Olimpexului, lucrând împreună cu firmele de investiții Argentum Creek Partners și Innovatus Capital Partners, precum și cu managerul independent numit de instanța din Lviv.

Trans-Oil Group este controlată de milionarul Vaja Jhashi. Acesta controlează piața cerealelor din Moldova în proporție de 70%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja jhashi #terminal #Odesa #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.