Constantin Borosan: România este pilonul securității energetice a Republicii Moldova

02 Mai 2024, 13:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mai 2024, 13:58 // Actual //  bani.md

România este pilonul securității energetice a Republicii Moldova și ne-a ajutat în cele mai grele momente. Declarația aparține secretarului de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan. În cadrul dezbaterii publice „Cooperarea moldo-română pe domeniul energetic”, organizată de Agenția de presă IPN, oficialul a menționat că până în anul 2025 va fi dată în exploatare linia electrică Vulcănești-Chișinău, iar până în 2030 vor fi finalizate lucrările de construcție a liniilor electrice Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș.

Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, mai afirmă că până în anul 2030 vor fi date în exploatare alte două blocuri energetice ale Centralei de la Cernavodă. Astfel, dacă Republica Moldova va avea asigurate conexiunile energetice cu România, țara noastră va putea prelua energie electrică de peste Prut la prețuri competitive.

„În centrala nucleară de la Cernavodă urmează a fi investite capacități mari de generare a energiei electrice, sunt construite încă două blocuri energetice similare blocurilor 1și 2, ceea ce înseamnă încă 1400-1500 MW. Asta înseamnă o capacitate foarte mare de producere a energiei electrice. Aceste capacități urmează a fi date în exploatare în perioada 2030-2031.

Tot în această perioadă țara noastră va avansa și va finaliza conexiunile pe care le construim astăzi: linia Isaccea-Vulcănești-Chișinău va fi finalizată, vom finaliza linia Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș. În 2025 vom da în exploatare linia Vulcănești-Chișinău, suntem foarte ambițioși și lucrăm la toate turațiile. Astăzi sunt pe șantier muncitorii care efectuează lucrări de fundație pentru piloni”, a spus secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan.

Reprezentantul Ministerului Energiei reiterează că obiectivul autorităților este ca marile sectoare de consum să fie trecute de la gaz și produse petroliere la de energie electrică. Potrivit lui Borosan, curentul electric este mai prietenos mediului.

„În 2030 va fi dată în exploatare viitoarea producție de energie nucleară în România. Un exces de energie va apărea pe piață. Noi depunem eforturi pentru a electrifica sectoarele de consum. Vrem să consumăm mai multă energie electrică. De ce? Pentru să este mai sustenabil din punct de vedere al mediului ambiant. În loc să consumăm gaze naturale pentru încălzire, consumăm energie electrică. În loc să consumăm produse petroliere în transport, consumăm energie electrică.

Datorită faptului că apare această generare de energie electrică în regiune, în România, și există conexiuni, aceasta este o oportunitate pentru afacerile din Republica Moldova și România de a exporta/importa energie electrică la preț accesibil. Energia nucleară se considera a fi cea mai ieftină raportat la o perioadă lungă de timp”, a mai spus Constantin Borosan.

Secretarul de stat a mulțumit autorităților din România pentru sprijinul constant acordat Republicii Moldova în perioade energetice complicate, fiind vorba, în special, de perioada când Gazprom a redus volumele de gaz livrate Republicii Moldova, contrar prevederilor contractuale.

„România este pilonul securității energetice a țării noastre. Este țara pe care putem să ne bazăm și când au fost cele mai grele timpuri, e vorba de octombrie 2021, octombrie 2022, am avut sprijinul deplin al României.

Aduc un exemplu simbolic, dar care a avut loc la momentul cel mai potrivit. Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău a devenit funcțional în întregime la data de 31 septembrie 2021, iar pe 1 octombrie a fost limitată furnizarea de gaze naturale de către Gazprom”, a mai spus secretarul de stat, Constantin Borosan.

Dezbaterea publică la tema „Cooperarea moldo-română pe domeniul energetic” este prima ediție din ciclul „Dublă integrare prin cooperare și informare . Continuitate”. Proiectul este organizat de Agenția de presă IPN cu suportul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.