Cât aur întră în Cupa Mondială FIFA şi la cât este evaluat cel mai scump şi mai râvnit trofeu sportiv din lume

Cupa FIFA este realizată din aur de 18 carate și are 36,5 cm. Trofeul cântăreşte 6,2 kg. La momentul creării sale, cupa valora 23.400 de dolari. Astăzi valoarea ei este de zece ori mai mare, de 286.600 de dolari. „Valoarea reală este semnificativ mai mare, cupa de aur fiind evaluată la aproximativ 20 de milioane de dolari, ceea ce îl face cel mai scump trofeu sportiv”, spune Daniel Vasilev, economist Tavex Group.

Deoarece aurul este întotdeauna asociat succesului, echipa câștigătoare a Cupei Mondiale FIFA primește o cupă de aur, iar jucătorii echipei respective medalii din aur. După cum povesteşte Vasilev, economistul şef al Tavex Group România „Trofeul FIFA actual este creația lui Silvio Gadzaniga, care a înlocuit-o pe zeița Nike (creat în 1929, pentru prima Cupă Mondială de Fotbal din Uruguay, în stil Art Deco de către artistul Abel Lafleur) cu doi sportivi anonimi victorioși.

Cupa FIFA actuală este realizată din aur de 18 carate și are 36,5 cm. Deoarece aurul este mult mai dens decât argintul, trofeul este semnificativ mai greu – aproape 6,2 kg. „Din nou, spre deosebire de prima cupă, trofeul actual este gol, altfel ar fi prea greu pentru a fi ridicat de către fotbaliștii victorioși”, spune Daniel Vasilev.

Interesant, conținutul de aur pur la momentul creării sale valora 23.400 de dolari. Astăzi este de peste zece ori mai mult – 286.600 de dolari. Dar valoarea sa reală este semnificativ mai mare, cupa de aur fiind evaluată la aproximativ 20 de milioane de dolari, ceea ce îl face cel mai scump trofeu sportiv.

Noul trofeu a debutat la Cupa Mondială din Germania de Vest din 1974, câștigată de gazde cu 2-1 împotriva Olandei. De atunci, trofeul realizat în întregime manual (inclusiv replicile sale) a fost câștigat de șapte țări. Dar ce primesc de fapt câștigătorii?

Ce se întâmplă cu trofeul din aur de la Mondialele FIFA şi până în ce an cupa mai permite înscrierea câştigătorilor în interiorul ei

Ţările câștigătoare ale Cupei Mondiale la fotbal nu păstrează originalul pentru totdeauna. În schimb, primesc o suliță de bronz aurit. Astăzi, trofeul original de aur părăsește Muzeul FIFA din Zurich doar pentru ceremoniile oficiale, inclusiv ceremonia de premiere după finală, câștigătorul luând acasă o replică. Până în 2002 însă, jucătorii nu doar că au ridicat cupa de aur inițială, dar țara câștigătoare avea dreptul să o păstreze și să o afișeze public până la următoarea Cupă Mondială. „Deoarece aurul este un metal moale, iar jucătorii euforici nu au neapărat prea multă grijă cum o mânuiesc, trofeul FIFA este restaurat după fiecare turneu. Acest proces presupune curățarea și, uneori, chiar acoperirea trofeului cu un strat nou subțire din aur”, spune Vasilev.

Numele fiecărui câștigător al Cupei Mondiale FIFA este gravat pe partea inferioară a cupei. Țara și anul în care a câștigat sunt scrise în spirală. Interesant este că mai există loc doar până la competiția jubiliară, care va avea loc în 2030. Atunci se va schimba fie designul soclului, fie fontul cu care sunt scrise numele câștigătorilor.

#cupa #trofeu #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.