Cele mai noi tehnologii și tactici militare – testate în războiul din Ucraina. Cum a transformat Putin, alianța NATO

26 Nov. 2022, 18:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Nov. 2022, 18:24 // Actual //  bani.md

Echipamente și alte ajutoare militare din țările NATO în valoare de miliarde de dolari – 18,6 miliarde doar din SUA – continuă să curgă înspre Ucraina de când Rusia a lansat invazia în luna februarie, scrie Business Insider. NATO nu este implicată direct în război, dar sprijinul pe care îl oferă Ucrainei ajută să creeze o alianța mai unită – o transformare a armatelor occidentale care ar fi fost mult mai greu de realizat dacă Putin nu ar fi invadat țara vecină.

În timp ce țările din estul Europei își trimit armamentul sovietic în Ucraina, multe dintre ele au primit arme moderne care să îl înlocuiască. În consecință, alianța a devenit tot mai integrată, nemaifiind dependentă de stocurile incompatibile din era sovietică și beneficiind acum de arme moderne care deseori sunt mai interoperabile chiar și atunci când sunt achiziționate din surse diferite.

Tranziția spre o mai mare uniformitate în rândul armatelor statelor NATO este ceva ce Vladimir Putin s-ar putea să nu fi anticipat înainte de a declanșa războiul și care probabil că ar fi fost mult mai greu de realizat dacă președintele Rusiei nu ar fi decis să atace Ucraina.

Nevoia de a înlocui armamentul livrat Ucrainei în lupta contra Rusiei va produce o forță de luptă NATO mai închegată decât oricare alta care a existat vreodată în istorie, potrivit profesorului de politologie Vasabjit Banerjee de la Universitatea de Stat din Mississippi.

Statele NATO din estul Europei îi dau armamentul din era sovietică Ucrainei și primesc în schimb arme moderne

Germania a fost de acord să trimită echipament mai vechi în țările care i-au livrat Ucrainei tancuri și blindate sovietice. Alte țări, reacționând la creșterea tensiunilor în Europa, au optat să cumpere arme moderne. Polonia a făcut unele dintre cele mai importante achiziții.

În luna martie, Varșovia i-a oferit Ucrainei întreaga sa flotă de avioane de luptă MiG-29 în schimbul unor avioane americane mai moderne cu capacități similare, precum F-15 sau F-16. SUA au refuzat propunerea, dar în luna iulie, Polonia și Coreea de Sud au semnat un acord pentru cumpărarea de tancuri și avioane, printre care se numără și FA-50, în schimbul unei sume de 14,5 miliarde de dolari.

Tehnologii testate în războiul din Ucraina
Armele anti-dronă SkyWipers, folosite de ucraineni începând de anul trecut, pot să deturneze și să întrerupă funcționarea altor drone, blocându-le semnalele de comunicare. Foto: Profimedia Images

Printr-o coordonare mai bună a echipamentelor, tacticile „vor deveni și ele identice”, iar instruirea pentru utilizarea acestui echipament va fi „complet integrată”, a spus Banerjee.

Interoperabilitatea armelor și ajustarea tacticilor vor face ca „acestor țări să le fie practic imposibil să mai iasă din NATO”, a explicat Banerjee. „Armele sunt din NATO, vor [continua să] fie din NATO” și vor fi construite după modelul original în statele care vor beneficia de pe urma lor cu componente din țările NATO.

Din cauză că foloseau echipament sovietic, unele state membre NATO erau încă dependente de companii rusești pentru mentenanță și piese de schimb. O mai mare integrare a echipamentelor reduce și influența Rusiei, potrivit lui Banerjee.

Mick Ryan, un general în retragere din armata Australiei, a spus că războiul din Ucraina – și felul în care războaiele vor fi purtate în viitor – va fi determinat de felul în care jucătorii cheie își mobilizează industriile de apărare.

Arme anti-drone, drone navale kamikaze și lansatoare de rachete ghidate prin infraroșu

Cu toate că bătălia pentru Ucraina a rămas în mare parte un război de uzură al sistemelor de artilerie, s-au utilizat și tehnologii noi și tactici moderne care sunt monitorizate cu atenție pentru a determina ce schimbări au adus acestea pe câmpul de luptă, scrie The New York Times.

Una dintre noile tehnologii folosite în Ucraina este și Delta – un sistem de informare în timp real. Rețeaua online poate fi folosită atât de soldați, cât și de oficialii civili și chiar de civili autorizați de autoritățile ucrainene pentru a urmări și distribui detalii cruciale despre mișcările trupelor ruse.

Programul dezvoltat în coordonare cu NATO a fost testat foarte puțin înainte de a fi folosit în Ucraina, dar în timpul ofensivei de eliberare a Hersonului, forțele ucrainene au folosit Delta, cât și armele puternice livrate de Occident, pentru a-i izgoni pe ruși din orașele și satele pe care le ocupaseră de luni de zile.

Delta este doar unul dintre exemplele care demonstrează că Ucraina a devenit un teren de încercare pentru armele de ultimă generație, sisteme informatice și noi moduri de a le folosi, care mai mulți oficiali și comandanți miliari occidentali prezic că ar putea transforma felul în care războiul este purtat în generațiile viitoare.

În afară de Delta, printre noile tehnologii testate în Ucraina se numără bărci controlate de la distanță, arme anti-drone numite SkyWiper și o versiune actualizată a unui sistem de apărare antiaeriană construit în Germania pe care armata germană nu a apucat încă să îl folosească.

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!