Decizia care ar ruina Rusia! Prețul petrolului de 30-40 dolari

Prețul petrolului rusesc ar trebui să fie limitat la 30 și 40 de dolari pe baril, mai mic decât nivelul propus de G7, a declarat sâmbătă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Reuters.

Guvernele Uniunii Europene, care caută să limiteze capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina fără a provoca un șoc al aprovizionării cu petrol, sunt divizate din cauza eforturilor G7 de a stabili plafonul la 65-70 de dolari pe baril. Plafonul de preț urmează să intre în vigoare pe 5 decembrie.
„Limita care este luată în considerare astăzi – aproximativ 60 de dolari – cred că aceasta este o limită artificială”, a spus Zelenski, care a împins constant aliații să impună sancțiuni de toate tipurile mai dure împotriva Rusiei.
„Ne-am dori ca sancțiunile să fie foarte eficiente în această luptă, astfel încât limita să fie la nivelul de 30-40 de dolari, astfel încât Rusia să simte (sancțiunile)”, a spus el într-o conferință de presă.

Ideea plafonului este de a interzice companiilor de transport maritim, de asigurare și de reasigurări să gestioneze încărcături de țiței rusesc pe tot globul, cu excepția cazului în care acesta este vândut la un preț mai mic decât prețul stabilit de G7 și aliații săi.

Polonia, Estonia și Lituania fac eforturi pentru un plafon mult mai mic de 65-70 de dolari pe baril, în timp ce Grecia, Cipru și Malta doresc un plafon mai mare.

O reuniune reprezentanţilor guvernelor statelor membre UE, programată pentru vineri seara pentru a discuta o propunere a Grupului celor Șapte (G7) privind plafonul de preț la petrolul rusesc, a fost anulată, au declarat diplomații UE, și ar urma să aibă loc săptămâna viitoare.

„Nu a existat suficientă convergență de opinii”, a spus un diplomat.

„Nu va fi o întâlnire în seara asta și nici în weekendul acesta”, a spus un al doilea diplomat.

#plafonare #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.