Cât costă banii pe care ia luat Moldova de la FMI

23 Dec. 2021, 09:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Dec. 2021, 09:02 // Actual //  bani.md

La începutul săptămânii, boardul FMI a aprobat o finanțare de 558,3 mil. USD pentru Republica Moldova pentru o perioadă de 40 de luni. Guvernul de la Chișinău a aprobat, în ședința din 22 decembrie, modalitatea de atragere a banilor și pentru ce vor fi utilizați.

Împrumutul ce urmează a fi acordat de Fondul Monetar International, prin intermediul mecanismului de finanțare extinsa (EFF), in suma de 209,55 mil. DST (292,4 mil. USD), va fi rambursat în 12 tranșe egale, după expirarea a 4,5 ani de la fiecare tragere efectuata din contul împrumutului. Maturitatea împrumutului este 10 ani. Dobânda aplicată pentru împrumutul în cauză este flotantă și la situația din 20 decembrie 2021 a constituit 1,050% anual. Taxa de deservire constituie 0,5% din suma debursata. Comisionul de angajament — 0,30%.

Al doilea împrumut va fi acordat prin intermediul ECF și constituie 104,75 milioane DST, echivalentul a circa 146,2 milioane dolari. Suma va fi rambursată în 10 tranșe egale, după expirarea a 5,5 ani de la fiecare tragere efectuată din contul împrumutului. Dobânda pentru împrumut se stabilește la fiecare 2 ani și va constitui 0% până în anul 2023.

Guvernul Republicii Moldova va beneficia de 314,30 mil. DST, prin intermediul mecanismului extins de creditare (ECF), in suma de 104,75 mil. DST și prin intermediul mecanismului de finanțare extinsă. (EFF), în sumă de 209,55 mil. DST. Noul program, susținut prin mecanismele de finanțare ECF si EFF, va facilita redresarea economică prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței si responsabilizării, imbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementăii și încurajarea concurenței.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea necesităților bugetului. Cheltuielile prioritare vor include cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu ape, dar și investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi.

18 Nov. 2026, 18:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2026, 18:11 // Actual //  Ursu Victor

Oficiul Național al Turismului (ONT) ar urma să dispară ca instituție distinctă, fiind absorbit de Agenția de Investiții, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului privind eficientizarea administrației publice centrale. Reforma stârnește îngrijorări în industria turismului, unde reprezentanții mediului de afaceri avertizează că reorganizarea nu trebuie să ducă la pierderea identității și a priorității economice a sectorului.

Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova (APIT) și Platforma Națională pentru Turism (PNT) au prezentat, miercuri, 18 noiembrie, o poziție comună privind intenția autorităților de a comasa cele două instituții.

Deși susțin modernizarea și eficientizarea administrației publice, reprezentanții industriei insistă că succesul reformei nu trebuie evaluat doar prin reducerea sau modificarea structurilor administrative, ci prin rezultatele economice și instituționale obținute.

Potrivit APIT și PNT, promovarea investițiilor și dezvoltarea turismului sunt activități complementare, însă presupun competențe specializate, mecanisme distincte de intervenție și indicatori proprii de performanță. În aceste condiții, absorbția ONT de către Agenția de Investiții trebuie să garanteze că turismul va rămâne o prioritate economică distinctă.

O altă preocupare vizează continuitatea proiectelor și programelor de dezvoltare turistică. Patronatele solicită păstrarea specialiștilor din domeniu, alocarea unor resurse financiare dedicate și stabilirea clară a responsabilităților instituționale, astfel încât reorganizarea să nu afecteze activitățile aflate deja în desfășurare.

Totodată, APIT propune modificarea Legii nr. 352/2006 prin introducerea unei formulări mai flexibile, potrivit căreia implementarea politicilor în domeniul turismului să revină „instituției publice desemnate de Guvern”, fără atribuirea rigidă a acestor competențe unei anumite structuri administrative.

Reprezentanții industriei mai cer implicarea reală a mediului privat în elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor turistice. În acest proces ar trebui să participe organizațiile patronale, asociațiile profesionale și organizațiile de management al destinațiilor turistice.

În același timp, reforma trebuie să fie însoțită de obiective măsurabile, raportare publică, finanțare transparentă și mecanisme de evaluare a impactului asupra competitivității industriei.

„Nu denumirea instituției contează în primul rând, ci responsabilitatea, competența profesională, calitatea serviciilor și rezultatele pentru întreprinderi, destinații și economia națională”, subliniază APIT și PNT.

Cele două organizații precizează că nu se opun reorganizării, dar solicită ca aceasta să consolideze capacitatea statului de a dezvolta turismul, nu să reducă importanța sectorului în cadrul administrației publice.

„Turismul nu trebuie să își piardă identitatea și prioritatea economică în procesul reorganizării administrative”, avertizează reprezentanții industriei.