ANAF modernizează punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, cu bani europeni

22 Dec. 2021, 19:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Dec. 2021, 19:21 // Actual //  bani.md

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală derulează proiectul privind reabilitarea şi modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe graniţa România – Moldova, proiect care are un buget total de 10 milioane de euro, scrie Agerpres.

Este vorba despre birourile vamale Albiţa-Leuşeni, Sculeni-Sculeni şi Giurgiuleşti-Giurgiuleşti.

România joacă un rol important în relaţia dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, proiectul răspunzând nu numai principiilor enumerate în Instrumentul European de Vecinătate, care se referă la stabilitatea relaţiilor de colaborare între Uniunea Europeană şi vecinii lor, dar şi cadrului de cooperare strategică între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Întăresc cu această ocazie angajamentul autorităţii vamale româneşti de a continua implementarea activităţilor din cadrul acestui proiect comun cu Republica Moldova, în scopul de a furniza o gamă largă de servicii vamale, la standarde de calitate înalte, pe întreg teritoriul vamal al Uniunii Europene, care să permită operatorilor economici din UE şi celor din Republica Moldova să interacţioneze în acelaşi mod cu autorităţile vamale al oricărui stat membru al Uniunii Europene”, a declarat Bogdan Lari Mihei, preşedintele Autorităţii Vamale Române, într-o conferinţă de presă.

Bugetul total al proiectului este de 10 milioane de euro, din care 6,42 milioane de euro reprezintă valoarea totală a grantului (64,28% din bugetul proiectului), restul reprezentând contribuţia proprie a guvernelor celor două state partenere.

Bugetul total aferent beneficiarilor români ai proiectului este de 5 milioane de euro, din care contribuţia proprie a Guvernului României re

30 Sept. 2026, 17:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 17:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.