Cât de prost trăiesc moldovenii comparativ cu restul lumii? Moldova, departe de topul țărilor dezvoltate

30 Mart. 2026, 16:11
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
30 Mart. 2026, 16:11 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Republica Moldova ocupă locul 57 din 171 de țări în clasamentul Indicelui de Progres Social 2026, cu un scor de 72,02 puncte, fiind inclusă în categoria statelor cu nivel mediu de dezvoltare socială.

Indicele, realizat de organizația Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte, măsoară calitatea vieții nu prin indicatori economici, ci prin factori concreți precum accesul la servicii medicale, educație, siguranță, drepturi și oportunități pentru cetățeni.

Raportul arată că, începând cu 2011, Republica Moldova se numără printre țările care au înregistrat cele mai mari îmbunătățiri ale progresului social, alături de Fiji și Arabia Saudită, în special la capitole precum accesul la informație, locuințe, educație și servicii de bază.

La nivel global, datele arată că progresul social încetinește. Aproximativ o treime dintre țările analizate au înregistrat scăderi ale bunăstării sociale în ultimul an, iar tendința de stagnare este prezentă în aproape toate regiunile.

În fruntea clasamentului se mențin statele nordice. Norvegia ocupă primul loc, cu un scor de peste 91 de puncte, urmată de Danemarca, Finlanda, Suedia și Elveția, toate cu rezultate similare și relativ stabile față de anii precedenți.

La celălalt capăt al clasamentului se regăsesc state afectate de conflicte, instabilitate politică sau sărăcie extremă, precum Sudanul de Sud, Republica Centrafricană, Ciad și Afganistan, unde accesul la servicii de bază și siguranța populației rămân probleme majore.

Un alt aspect evidențiat este diferența tot mai mare dintre creșterea economică și calitatea vieții. Raportul arată că evoluția PIB-ului nu determină automat progres social, iar unele țări reușesc mai bine decât altele să transforme creșterea economică în beneficii reale pentru populație.

La nivelul marilor economii, evoluțiile sunt inegale. Germania și Japonia conduc în cadrul grupului G7 în ceea ce privește progresul social, în timp ce Statele Unite au ajuns pe ultimul loc în acest grup. Marea Britanie și Franța au stagnat în ultimii ani, iar Canada a înregistrat recent o scădere după o perioadă de creștere.

În Europa, scorul mediu al progresului social este de 79,18 puncte, în ușoară creștere față de anul precedent, ceea ce menține regiunea pe locul doi la nivel global, după America de Nord.

Indicele de Progres Social este publicat anual din 2011 și evaluează trei dimensiuni principale: nevoile de bază, bunăstarea și oportunitățile, oferind o imagine detaliată asupra nivelului real de trai din fiecare țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

18 Nov. 2026, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 17:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 1 000 de posturi ar urma să fie eliminate la stat, dintre care 168 sunt ocupate. Economiile ar ajunge la aproximativ 118,5 milioane de lei pe an, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului. Documentul modifică schemele de personal în 24 de autorități și instituții publice și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Cancelaria de Stat, autorul proiectului, justifică reducerile prin necesitatea de a adapta schemele de personal la atribuțiile actuale ale instituțiilor, la volumul de muncă și la bugetele disponibile. Majoritatea posturilor vizate sunt vacante. Eliminarea celor bugetate ar reduce cheltuielile planificate, iar eliminarea celor nebugetate ar coborî plafonul de personal.

Cele mai mari economii sunt estimate la Agenția Servicii Publice, unde eliminarea a 86 de posturi vacante bugetate ar economisi 31,56 milioane de lei pe an, și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, unde eliminarea a 363 de posturi vacante ar economisi 28,02 milioane de lei pe an. La Serviciul Fiscal de Stat ar fi eliminate 274 de posturi vacante nebugetate.

La Casa Națională de Asigurări Sociale, proiectul vizează 34 de posturi ocupate de personal tehnic, inclusiv din casele teritoriale. Economiile anuale sunt estimate la 5,98 milioane de lei, iar costurile reducerii, la 2,47 milioane de lei. La Compania Națională de Asigurări în Medicină, ar fi eliminate 20 de posturi, dintre care două ocupate. Economiile ar ajunge la 5,03 milioane de lei pe an, iar costurile sunt estimate la 1,06 milioane de lei.

La Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, nota informativă indică 22 de posturi ocupate propuse spre eliminare, cu economii de 4,50 milioane de lei pe an și costuri de circa 961 de mii de lei. La Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, ar fi eliminate 24 de posturi, dintre care 17 ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,84 milioane de lei pe an. La Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reducerea ar viza 17 posturi, dintre care nouă ocupate, cu economii anuale de 3,80 milioane de lei. La Clubul Sportiv Central „Dinamo”, toate cele opt posturi vizate sunt ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,25 milioane de lei pe an.

Nota informativă mai estimează economii anuale de 5,32 milioane de lei la Cancelaria de Stat, unde sunt vizate nouă posturi vacante nebugetate, de 4,66 milioane de lei la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, unde ar fi eliminate 31 de posturi, și de 4,63 milioane de lei la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, unde sunt vizate 24 de posturi vacante bugetate. La Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, eliminarea a 48 de posturi ar aduce economii de 3,77 milioane de lei pe an.

Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt estimate la aproape 7 milioane de lei. Suma include indemnizațiile, compensațiile și alte drepturi cuvenite angajaților afectați.