Câte miliarde de lei costă economia Republicii Moldova

25 Iul. 2023, 08:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iul. 2023, 08:35 // Actual //  bani.md

Valoarea financiară netă a economiei naționale a Republicii Moldova a înregistrat o scădere la sfârșitul primului trimestru al anului 2023, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei (BNM). În această perioadă, valoarea financiară netă a înregistrat un nivel negativ de minus 112 miliarde 278,6 milioane de lei.

Aceasta continuă tendința descendentă observată și în anii precedenți. La sfârșitul anului 2021, valoarea financiară netă era de -84 miliarde 145,1 milioane de lei, iar la sfârșitul anului 2022, ea a scăzut la -109 miliarde 569,8 milioane de lei, ajungând apoi la nivelul menționat la sfârșitul primului trimestru al anului 2023.

Potrivit BNM, economia națională a Republicii Moldova rămâne un debitor net față de „restul lumii”, ceea ce indică o situație în care datoriile către străinătate sunt mai mari decât creanțele.

Analiza din primul trimestru al anului 2023 arată că dinamica indicatorului este influențată de creșterea mai pronunțată a pasivelor în comparație cu activitatea economică. Astfel, pasivele au înregistrat o creștere de 1,7%, în timp ce activitatea economică a crescut cu doar 1,5%.

În ceea ce privește distribuția valorii financiare nete pe sectoare, sectorul gospodăriilor casnice continuă să fie creditor net al economiei naționale, în timp ce sectorul societăților comerciale nefinanciare, sectorul societăților financiare și sectorul administrației publice se află în poziția de debitor net. De asemenea, se observă că sectorul societăților comerciale nefinanciare este cel mai mare debitor net, cu o valoare financiară netă negativă în creștere de -262 miliarde 834,3 milioane lei.

Administrația publică și societățile financiare se numără și ele printre sectoarele cu valori financiare nete negative, dar cu evoluții diferite. Astfel, valoarea financiară netă a administrației publice a crescut cu 7,4%, ajungând la minus -49 miliarde 048,9 milioane de lei, în timp ce valoarea financiară netă a societăților financiare a scăzut cu 3,7%, ajungând la minus -19 miliarde 296,8 milioane de lei. Sectorul societăților financiare a avut un impact semnificativ asupra valorii financiare nete a economiei naționale, contribuind cu minus -3,1 puncte procentuale.

Pe de altă parte, sectorul gospodăriilor populației a înregistrat o contribuție pozitivă, având o valoare financiară netă de 218 miliarde 901,3 milioane lei, în creștere cu 1,1% față de trimestrul IV 2022.

Raportul dintre valoarea financiară netă a economiei naționale și produsul intern brut (PIB) în primul trimestru al anului 2023 a înregistrat o creștere cu 0,3 puncte procentuale față de trimestrul anterior și s-a situat la minus 39,7%.

Banca Centrală a subliniat că structura activelor și pasivelor diferă în funcție de tipul de activitate caracteristic fiecărui sector al economiei naționale și de resursele de care dispune acesta. Astfel, activele sectorului gospodăriilor populației la finele primului trimestru din 2023 au fost formate în principal din participații la capital, precum și din numerar și depozite, reprezentând 61,6% și, respectiv, 33,1% din totalul activelor acestui sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 13:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 13:15 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan respinge ideea că agenții imobiliari ar fi responsabili pentru scumpirea apartamentelor din Chișinău. Șeful Guvernului susține că intermediarii nu dispun de resursele necesare pentru a cumpăra zeci de locuințe și a limita artificial oferta, însă admite că trebuie verificat comportamentul companiilor de construcții.

„Un agent imobiliar este un intermediar. El vede un vânzător, vede un cumpărător și primește un comision. Ideea că agenții imobiliari cumpără zeci de apartamente, fiecare costând sute de mii de dolari, și plasează milioane de lei doar pentru a limita oferta este un mit”, a declarat Tofan în cadrul Forumului Diasporei, unde premierul a fost întrebat despre explozia prețurilor pe piața imobiliară din Capitală.

Premierul a afirmat că o asemenea strategie nu ar fi viabilă din punct de vedere economic. În schimb, acesta a admis că unele companii de construcții ar putea amâna scoaterea apartamentelor la vânzare dacă prețurile de pe piață nu corespund așteptărilor lor.

„Poate să fie vorba despre companiile de construcții care rețin oferta pentru că li se pare că prețul nu este suficient de mare. Dar, cu siguranță, problema nu este în agenții imobiliari”, a punctat șeful Executivului.

Tofan a precizat că autoritățile trebuie să intervină dacă sunt identificate abuzuri sau posibile înțelegeri de cartel. Totuși, premierul a avertizat că nu trebuie trase concluzii înainte de realizarea unei analize bazate pe date.

„Acolo unde sunt abuzuri, trebuie să intervenim. Dacă avem indicii de cartel, trebuie să intervenim. Dar ezit să sar la concluzii până când avem diagnoza bine pusă la punct”, a spus Tofan.

Premierul s-a arătat rezervat și față de eventuala taxare suplimentară a apartamentelor care nu sunt date în chirie. Potrivit acestuia, o asemenea măsură i-ar putea afecta inclusiv pe moldovenii din diasporă care și-au cumpărat cu greu o locuință, dar nu dispun încă de bani pentru reparație.

Tofan a susținut că amenajarea completă a unui apartament în Chișinău poate ajunge la aproximativ 1.000 de euro pentru un metru pătrat, dacă sunt incluse mobilierul, instalațiile electrice și lucrările sanitare.

„Unii au cumpărat un apartament cu banii adunați cu greu în Italia sau Portugalia, dar încă nu au bani pentru reparație. Iar noi vrem deja să-i taxăm pentru că nu îl dau în chirie. Trebuie să fim foarte atenți să nu speriem diaspora și oamenii care și-au strâns cu greu bani pentru o locuință”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a promis că eventualele intervenții pe piața imobiliară vor fi analizate în baza cifrelor, dar a avertizat că măsurile luate în grabă ar putea produce efecte mai grave decât problema pe care încearcă să o rezolve.

Pentru a ilustra riscurile intervențiilor economice, Tofan a invocat situația industriei uleiului. Potrivit premierului, Republica Moldova a trecut de la statutul de exportator important la cel de importator de ulei de floarea-soarelui, după ce măsurile aplicate pentru protejarea unei părți a pieței ar fi afectat industria de procesare.

„Dacă încerci uneori să repari ceva, poți face mult mai mult rău. În economie, lucrurile sunt foarte interconectate”, a conchis Vasile Tofan.

Locuințele din Republica Moldova continuă să se scumpească, deși creditarea ipotecară a încetinit. Potrivit celui mai recent Raport de evaluare a stabilității financiare al Băncii Naționale a Moldovei, prețurile de ofertă ale imobilelor rezidențiale au crescut în primul trimestru din 2026 cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 2,8% comparativ cu trimestrul precedent.

Indicele prețurilor bunurilor imobile rezidențiale, calculat de BNM în baza prețurilor de ofertă, a ajuns la 233%, confirmând menținerea tendinței ascendente pe piață.

Scumpirile au continuat în pofida reducerii cererii finanțate de bănci. Volumul creditelor ipotecare noi a coborât la 2,4 miliarde de lei, cu 15,8% mai puțin decât în primul trimestru din 2025 și cu 12,8% sub nivelul din ultimele trei luni ale anului trecut.

Datele sugerează că avansul prețurilor nu mai poate fi explicat exclusiv prin creditarea ipotecară. Evoluția poate fi influențată și de oferta limitată, achizițiile realizate din economii proprii, inclusiv de către diasporă, costurile de construcție și comportamentul dezvoltatorilor. BNM nu atribuie însă creșterea unui singur factor.