Foamea, armă de război pentru Rusia. Cum vrea Putin să-i momească pe africani

China este cel mai mare producător de cereale din lume. Produce aproximativ 615 milioane de tone pe an. SUA sunt cel de-al doilea, cu aproximativ 420 de milioane de tone, iar India, al treilea, cu o producție anuală de aproximativ 324 de milioane de tone. Rusia produce aproximativ 130 de milioane, iar Ucraina, care ocupă locul nouă, doreşte ca odată cu pacea să revină la recolte de ordinul a 65 de milioane.

Dar ceea ce contează este să cunoaștem lista principalilor exportatori de cereale: SUA, Ucraina, Argentina, India și Rusia, în această ordine. Aceasta înseamnă că accesul pe piață pentru cerealele ucrainene este important. Iar principalii importatori de cereale sunt China, Egiptul, Japonia, Mexicul și Arabia Saudită, scrie publicația portigheză Diario de noticias.

Astfel se înţelege faptul că în ultimele douăsprezece luni, în perioada de valabilitate a acordului Mării Negre, aproximativ 25% din cerealele care au trecut prin acest coridor maritim au avut drept destinaţie China. Continuarea acordului, care a expirat săptămâna aceasta prin decizie a Rusiei, ar fi interesat China, pe lângă Spania și Turcia, care au achiziționat, circa 20%, respectiv 10% din încărcătura transportată. Iar la nivelul celor mai vulnerabile țări, doar Egiptul a importat o cantitate însemnată (1,55 milioane de tone), mai mult decât dublul tonajului achiziționat în scopuri umanitare de Programul Alimentar Mondial al ONU.

Prețurile alimentelor riscă să crească

Problema cerealelor și argumentele nesiguranţei alimentare și a creșterii prețurilor pe piețele mondiale fac parte din narațiunea politică internațională, cu mult militantism și nu întotdeauna cu rigoarea necesară. Vladimir Putin poate insinua astfel că Occidentul nu ar fi preocupat de soarta celor mai sărace țări, întrucât nu ar fi îndeplinit partea de acord referitoare la Rusia. Și că, de aceea, nu avea altă soluție decât să procedeze la încetarea acestuia. Este încă o lovitură politică veninoasă împotriva aliaților Ucrainei, precum și a ONU. Și din câte știu, vor exista unii care vor crede această discuţie falsă.

Summit între Rusia și Africa

Mai mult, în zilele de 27 și 28 iulie, la Sankt Petersburg va avea loc al 2-lea Summit între Rusia și Africa. Va fi o scenă excelentă pentru propaganda Kremlinului. De asemenea, o oportunitate pentru Rusia de a promite să doneze câteva sute de mii de tone de îngrășăminte și de cereale unor țări africane. În ambele cazuri, aceste produse se găsesc în exces în depozite.

Promisiunile de donaţii vor fi mişcări politice de maestru, menite să câștige atuuri pentru diplomația rusă. Problema va fi la nivel de transport: nu va fi ușor să fie închiriate nave în număr suficient și care să fie dispuse să transporte mărfuri rusești, ceea ce va mări enorm costurile de transport, iar nesiguranţa va duce la majorarea vertiginoasă a primelor de asigurări maritime. Companiile de navigaţie încă se tem să nu fie prinse că încălcă sancțiunile pe care anumite țări le-au decretat împotriva Rusiei.

Marile crize au dat naștere unor giganți politici

Asta îmi amintește că problemele cerealelor, îngrășămintelor, sancțiunilor și relației Occidentului cu anumite regiuni ale globului nu au fost relatate de noi cu sagacitatea necesară. La Bruxelles, de exemplu, discursul geopolitic pare a fi lăsat în seama amatorilor. La New York se proiectează timiditate și confuzie, fără suficient curaj sau înțelegere pentru a decide unde să se plaseze accentul. Se spunea cândva că marile crize au dat naștere unor giganți politici. Acum, îi fac să răsară pe cei șapte pitici în fața Albei ca Zăpada pe care Putin și-ar dori să o aibă ca imagine în Africa și în alte geografii.

Între timp, între grâu și neghină, a avut loc săptămâna aceasta la Bruxelles un Summit al Uniunii Europene cu America Latină și Caraibe (CELAC). Pe scurt, a fost un dezastru, mai mulți lideri latino-americani dictând agenda și europenii promițând să le cumpere sprijinul, până în 2027, investind 45 de miliarde de euro în regiune. Nu se știe de unde vor veni aceste miliarde.

Nici dacă proiectele pe care le vor finanța sunt viabile și fundamentale pentru dezvoltarea țărilor din CELAC. De asemenea, nu s-a discutat despre corupția care este endemică în acea parte a lumii și care va avea mult de câștigat de pe urma generozităţii europene. S-a acceptat însă, fără a clipi, să nu se facă vreo referire la Rusia, la invadarea ilegală a Ucrainei și la necesitatea reformării Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite. Cu astfel de lideri, chiar și un Daniel Ortega sau un fantezist populist cântărește mai mult decât un lider cu sediul la Bruxelles sau decât oricare altul cu valizele strânse pentru a emigra în inima Europei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#foame #africa #Cereale #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.