Foamea, armă de război pentru Rusia. Cum vrea Putin să-i momească pe africani

China este cel mai mare producător de cereale din lume. Produce aproximativ 615 milioane de tone pe an. SUA sunt cel de-al doilea, cu aproximativ 420 de milioane de tone, iar India, al treilea, cu o producție anuală de aproximativ 324 de milioane de tone. Rusia produce aproximativ 130 de milioane, iar Ucraina, care ocupă locul nouă, doreşte ca odată cu pacea să revină la recolte de ordinul a 65 de milioane.

Dar ceea ce contează este să cunoaștem lista principalilor exportatori de cereale: SUA, Ucraina, Argentina, India și Rusia, în această ordine. Aceasta înseamnă că accesul pe piață pentru cerealele ucrainene este important. Iar principalii importatori de cereale sunt China, Egiptul, Japonia, Mexicul și Arabia Saudită, scrie publicația portigheză Diario de noticias.

Astfel se înţelege faptul că în ultimele douăsprezece luni, în perioada de valabilitate a acordului Mării Negre, aproximativ 25% din cerealele care au trecut prin acest coridor maritim au avut drept destinaţie China. Continuarea acordului, care a expirat săptămâna aceasta prin decizie a Rusiei, ar fi interesat China, pe lângă Spania și Turcia, care au achiziționat, circa 20%, respectiv 10% din încărcătura transportată. Iar la nivelul celor mai vulnerabile țări, doar Egiptul a importat o cantitate însemnată (1,55 milioane de tone), mai mult decât dublul tonajului achiziționat în scopuri umanitare de Programul Alimentar Mondial al ONU.

Prețurile alimentelor riscă să crească

Problema cerealelor și argumentele nesiguranţei alimentare și a creșterii prețurilor pe piețele mondiale fac parte din narațiunea politică internațională, cu mult militantism și nu întotdeauna cu rigoarea necesară. Vladimir Putin poate insinua astfel că Occidentul nu ar fi preocupat de soarta celor mai sărace țări, întrucât nu ar fi îndeplinit partea de acord referitoare la Rusia. Și că, de aceea, nu avea altă soluție decât să procedeze la încetarea acestuia. Este încă o lovitură politică veninoasă împotriva aliaților Ucrainei, precum și a ONU. Și din câte știu, vor exista unii care vor crede această discuţie falsă.

Summit între Rusia și Africa

Mai mult, în zilele de 27 și 28 iulie, la Sankt Petersburg va avea loc al 2-lea Summit între Rusia și Africa. Va fi o scenă excelentă pentru propaganda Kremlinului. De asemenea, o oportunitate pentru Rusia de a promite să doneze câteva sute de mii de tone de îngrășăminte și de cereale unor țări africane. În ambele cazuri, aceste produse se găsesc în exces în depozite.

Promisiunile de donaţii vor fi mişcări politice de maestru, menite să câștige atuuri pentru diplomația rusă. Problema va fi la nivel de transport: nu va fi ușor să fie închiriate nave în număr suficient și care să fie dispuse să transporte mărfuri rusești, ceea ce va mări enorm costurile de transport, iar nesiguranţa va duce la majorarea vertiginoasă a primelor de asigurări maritime. Companiile de navigaţie încă se tem să nu fie prinse că încălcă sancțiunile pe care anumite țări le-au decretat împotriva Rusiei.

Marile crize au dat naștere unor giganți politici

Asta îmi amintește că problemele cerealelor, îngrășămintelor, sancțiunilor și relației Occidentului cu anumite regiuni ale globului nu au fost relatate de noi cu sagacitatea necesară. La Bruxelles, de exemplu, discursul geopolitic pare a fi lăsat în seama amatorilor. La New York se proiectează timiditate și confuzie, fără suficient curaj sau înțelegere pentru a decide unde să se plaseze accentul. Se spunea cândva că marile crize au dat naștere unor giganți politici. Acum, îi fac să răsară pe cei șapte pitici în fața Albei ca Zăpada pe care Putin și-ar dori să o aibă ca imagine în Africa și în alte geografii.

Între timp, între grâu și neghină, a avut loc săptămâna aceasta la Bruxelles un Summit al Uniunii Europene cu America Latină și Caraibe (CELAC). Pe scurt, a fost un dezastru, mai mulți lideri latino-americani dictând agenda și europenii promițând să le cumpere sprijinul, până în 2027, investind 45 de miliarde de euro în regiune. Nu se știe de unde vor veni aceste miliarde.

Nici dacă proiectele pe care le vor finanța sunt viabile și fundamentale pentru dezvoltarea țărilor din CELAC. De asemenea, nu s-a discutat despre corupția care este endemică în acea parte a lumii și care va avea mult de câștigat de pe urma generozităţii europene. S-a acceptat însă, fără a clipi, să nu se facă vreo referire la Rusia, la invadarea ilegală a Ucrainei și la necesitatea reformării Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite. Cu astfel de lideri, chiar și un Daniel Ortega sau un fantezist populist cântărește mai mult decât un lider cu sediul la Bruxelles sau decât oricare altul cu valizele strânse pentru a emigra în inima Europei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#foame #africa #Cereale #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Averea ultra-bogaților din întreaga lume a atins un nou maxim istoric, potrivit raportului anual al băncii elvețiene UBS. Numărul miliardarilor a crescut cu 196 în acest an, exclusiv persoane care și-au construit singure averea, iar grupul global numără acum aproape 3 000 de membri. Acești nou-veniți au adăugat 386,5 miliarde de dolari la averea totală, care se ridică acum la 15,8 trilioane de dolari, a doua cea mai mare creștere consemnată în ultimul deceniu.

Cei mai mulți dintre noii miliardari au reușit în domenii precum software-ul de marketing, genetică, catering, infrastructură și gaze naturale lichefiate, iar tendința este dominată de antreprenori din SUA și Asia-Pacific.

Raportul arată că sectorul tehnologic a înregistrat o creștere de 23,8% a averilor miliardarilor, în timp ce industria europeană de lux scade în fața competiției chineze, iar retailul și consumul au pierdut ritmul. Cea mai rapidă explozie s-a produs în industrie, unde averea a crescut cu 27,1%, până la 1,7 trilioane de dolari, un sfert fiind generat de cei care au intrat în clubul miliardarilor anul acesta. În domeniul serviciilor financiare, averile au crescut cu 17%, până la 2,3 trilioane de dolari – impulsionate inclusiv de evoluția criptomonedelor.

Benjamin Cavalli, șef în cadrul UBS, a remarcat că anul 2025 a adus cel mai mare transfer intergenerațional de avere de când se publică raportul: 91 de moștenitori au preluat 297,8 miliarde de dolari.

Totodată, femeile ultra-bogate rămân minoritare, reprezentând doar 15% din total (374 persoane), dar averea lor medie a crescut de două ori mai rapid ca cea a bărbaților, tendință menținută de patru ani. Executivii notează că femeile sunt mai prudente, mai disciplinate și investesc mai mult în sustenabilitate, impact social și filantropie.

Raportul UBS arată și că miliardarii sunt tot mai mobili: 36% dintre respondenți au schimbat cel puțin o dată țara de domiciliu, iar 9% se gândesc la relocare. Motivele principale sunt calitatea vieții, riscurile geopolitice și optimizarea fiscală.

În materie de investiții, America de Nord rămâne destinația preferată, urmată de Europa de Vest și China Mare. SUA au condus topul miliardarilor nou-intrați: 92 de antreprenori, cu o avere cumulată de 179 miliarde de dolari, printre care Ben Lamm (Colossal), lideri ai Stonepeak și fondatorii Venture Global. Asia a avut, de asemenea, un an puternic, cu 61 de noi miliardari și 124,4 miliarde de dolari acumulați – printre ei frații Zhang (Mixue Ice Cream & Tea), Justin Sun (TRON) și Hao Tang (AppLovin).