Căutat de Interpol, milionar îmbogățit de Putin în Rusia! Imperiul secret al lui Ilan Șor

Oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, a reușit să-și extindă afacerile în Rusia, Kârgâzstan și Emiratele Arabe Unite, conturând o rețea financiară opacă destinată ocolirii sancțiunilor internaționale impuse Kremlinului după invazia în Ucraina. Dezvăluirile apar într-o amplă investigație realizată de RISE Moldova.

RISE a identificat un server ascuns care găzduiește o infrastructură digitală complexă, conectând multiple platforme de transferuri financiare, inclusiv criptomonede, administrate de Ilan Șor și aflate în colaborare directă cu autoritățile ruse. Printre acestea: a7a5.io, favnirtrade.com (înregistrată în Dubai), dar și ilan-shor.com.

Potrivit unei analize tehnice, aceste site-uri sunt interconectate prin adrese IP și servere de e-mail partajate, indicând o rețea digitală comună, folosită pentru tranzacții internaționale și finanțări comerciale în afara sistemului bancar clasic.

După ce a fost condamnat în dosarul „Frauda bancară” (supranumit „Furtul miliardului”), Șor s-a stabilit la Moscova, unde a obținut cetățenia rusă și a înființat cel puțin șase companii, unele în parteneriat cu bănci de stat ruse precum PromsvyazBank (PSB) – o instituție sub controlul lui Vladimir Putin.

Prin holdingul A7, Ilan Șor a coordonat afaceri ce au generat în 2024 un venit de peste 12 miliarde de ruble (152 milioane dolari) – mai mult de jumătate din prejudiciul pe care îl datorează statului moldovean.

În paralel, A7 a primit împrumuturi masive de la VEB.RF, corporația rusă de dezvoltare aflată sub sancțiuni internaționale și deconectată de la sistemul SWIFT. În 2025, una dintre firmele din grup a semnat noi contracte de credit în valoare de peste 1,3 miliarde dolari.

RISE a identificat două firme înregistrate în Kârgâzstan: Prosperita și A7-Kârgâzstan, ambele legate de Șor și implicate în intermedieri financiare și comerț angro. Tot aici este emis tokenul A7A5, o criptomonedă stabilă ancorată în rubla rusească, legalizată local și promovată ca instrument alternativ de plată în Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est și Africa de Nord.

Totodată, prin firma Favnir LLC-FZ, înregistrată în Dubai, Șor controlează activități de comerț internațional sub paravanul vânzării de echipamente industriale și bunuri de larg consum. Website-ul companiei este conectat la rețeaua tehnologică a holdingului A7.

Adresele IP și serverele utilizate de site-urile holdingului A7, inclusiv cele din Rusia, Kârgâzstan și Emirate, arată existența unei infrastructuri coordonate de transferuri financiare, menită să evite regimul sancțiunilor occidentale. Platformele afișează tarife foarte mici și promit tranzacții rapide, în orice valută, din Rusia către întreaga lume – inclusiv Moldova.

RISE a încercat să obțină o reacție de la Ilan Șor, însă acesta nu a răspuns solicitărilor adresate prin canale oficiale, inclusiv la adresele asociate organizației Evrazia și holdingului A7.

Rețeaua construită de Ilan Șor ilustrează capacitatea oligarhilor fugari de a folosi noile tehnologii și jurisdicțiile favorabile pentru a se sustrage controlului internațional, în timp ce își consolidează influența economică și politică în Federația Rusă și țările aliate Kremlinului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cripto #Sor #Afaceri #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei avertizează că inflația va accelera din nou în Republica Moldova în următoarele trimestre, pe fondul scumpirii energiei, carburanților și al efectelor războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor internaționale, potrivit „Raportului asupra inflației”.

În trimestrul II 2026 inflația este estimată la aproximativ 7,3%, în trimestrul III 2026 ar urma să atingă circa 8%, iar vârful este anticipat pentru trimestrul IV 2026 și începutul lui 2027, când inflația ar putea depăși 8,5%. Abia din trimestrul II 2027 rata anuală a inflației ar urma să revină în intervalul țintit de BNM.

Potrivit raportului, rata anuală a inflației a coborât la 4,85% în ianuarie 2026 și a revenit în intervalul țintit de BNM după disiparea efectului scumpirilor energetice din 2025. Totuși, în martie inflația a urcat din nou la 5,81%, în special din cauza majorării prețurilor la carburanți pe fundalul conflictului din Orientul Mijlociu.

BNM estimează că inflația va continua să crească pe parcursul anului 2026 și va depăși limita superioară a coridorului țintit pentru trei trimestre consecutive, urmând să revină în intervalul de variație abia din trimestrul II al anului 2027.

Raportul atrage atenția asupra impactului războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor globale. BNM notează că închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat „un șoc energetic fără precedent”, iar prețul petrolului Brent a crescut cu 59% doar în luna martie, una dintre cele mai mari scumpiri din ultimele decenii.

În același timp, banca centrală avertizează că scumpirea energiei riscă să afecteze și prețurile alimentelor, inclusiv prin perturbarea pieței îngrășămintelor și creșterea costurilor logistice. În primele luni ale anului, cele mai mari presiuni inflaționiste la alimente au venit din partea legumelor de import, în special din Turcia.

Datele arată și unele evoluții paradoxale în economie. Deși inflația rămâne ridicată, cererea internă continuă să aibă un efect dezinflationist, semn că populația și companiile consumă și investesc prudent. BNM estimează că cererea agregată va rămâne slabă pe aproape întreaga perioadă de prognoză.

În contextul noilor riscuri, Comitetul executiv al BNM a majorat pe 7 mai rata de bază de la 5% la 6,5% anual, încercând să tempereze presiunile inflaționiste și efectele de runda a doua generate de șocurile energetice.