Kremlinul aruncă praf în ochii lumii: Adevărul din spatele „boom-ului” economic rusesc

14 Mai 2025, 09:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Mai 2025, 09:59 // Actual //  Ursu Victor

Economia Federației Ruse devine tot mai vulnerabilă în fața efectelor de durată ale războiului împotriva Ucrainei și ale sancțiunilor occidentale, potrivit unui raport realizat de Institutul de Economie de Tranziție din Stockholm (SITE), întocmit special pentru reuniunea miniștrilor de finanțe din Uniunea Europeană, informează Reuters.

Raportul evidențiază că, în ciuda unei aparente stabilități, economia rusă este afectată de dezechilibre interne grave și distorsiuni structurale majore. Pe termen scurt, aceasta este susținută de un stimul fiscal masiv, legat de trecerea economiei pe „picior de război”. Însă, pe termen lung, acest model devine din ce în ce mai nesustenabil, din cauza epuizării rezervelor financiare și a unui mecanism netransparent de finanțare, care distorsionează alocarea resurselor.

„Kremlinul pretinde că timpul lucrează în favoarea sa, însă realitatea este exact inversă”, se subliniază în document.

De la începutul invaziei la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, Uniunea Europeană a impus 16 pachete de sancțiuni ce au afectat direct sursele principale de venit ale Rusiei – exporturile de petrol, gaze naturale și cărbune. Sancțiuni similare au fost adoptate și de SUA, Marea Britanie, Canada, Japonia și alte state occidentale.

În acest context, Moscova încearcă să proiecteze o imagine de reziliență: conform datelor oficiale, PIB-ul Rusiei ar fi crescut cu 3,6% în 2023 și cu 4,3% în 2024.

Totuși, economistul Torbjörn Becker, autorul raportului SITE, și-a exprimat serioase rezerve cu privire la veridicitatea acestor date. Potrivit lui, autoritățile de la Moscova ar subestima nivelul real al inflației, ceea ce le permite să umfle artificial cifrele privind creșterea economică reală.

„Ei declară o inflație de 9–10%, dar atunci de ce Banca Centrală menține o rată cheie de 21%? Niciun alt banc central serios nu ar accepta o diferență de peste 11 puncte procentuale. Într-o economie normală, un astfel de guvernator ar fi demis imediat”, a declarat Becker. El a sugerat că nivelul dobânzii reflectă mai degrabă inflația reală, nu cea oficială.

Becker a mai menționat că Rusia se confruntă cu presiuni bugetare crescânde: veniturile din exporturile de petrol și gaze scad, în timp ce cheltuielile militare cresc constant. Deși statisticile oficiale indică un deficit bugetar de doar 2% din PIB, SITE estimează că deficitul real s-ar putea apropia de 4%, întrucât o parte semnificativă a cheltuielilor militare ar fi finanțată prin canale opace, în afara bugetului de stat.

Această situație ar duce la creșterea riscurilor în sectorul bancar, iar accelerarea creditării raportată de băncile rusești ar putea fi un semnal al unui posibil colaps financiar iminent, avertizează Becker.

Concluziile raportului au fost susținute și de comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, care a declarat că Comisia Europeană împărtășește îngrijorările privind fiabilitatea datelor economice rusești și recunoaște fragilizarea accelerată a economiei Rusiei. Oficialul a subliniat că aceste concluzii întăresc necesitatea menținerii presiunii internaționale asupra regimului de la Kremlin pentru a-i limita capacitatea de a continua agresiunea împotriva Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!