CCI și ITC au prezentat rezultatele sondajului privind barierele netarifare în comerț

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCI) și Centrul de Comerț Internațional (ITC) au realizat un amplu Sondaj de Afaceri în anul 2022, cu scopul de a înțelege mai bine barierele cu care se confruntă companiile moldovenești în conformare la reglementările din domeniul exportului de mărfuri și servicii.

CCI și ITC au intervievat peste 700 de companii, implicate atât în comerțul de mărfuri, cât și cel al serviciilor. Sondajul a acoperit toate sectoarele de producere a mărfurilor și trei sectoare de servicii (transport și logistica; tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) și serviciile TIC integrate; turismul).

Sergiu HAREA, Președinte CCI: „Este un eveniment pentru care CCI și ITC au lucrat cîteva luni pe parcursul anului trecut și am continuat și anul curent, pentru ca în final să vă prezentăm astăzi, în premieră, rezultatele celui mai amplu și complex sondaj în rîndul mediului de afaceri din Republica Moldova.

Acest sondaj a avut ca scop evaluarea și sistematizarea percepțiilor întreprinderilor cu privire la bariere și obstacolele în comerțul internațional. În special vorbim despre bariere cu care se confruntă exportatorii și importatorii de bunuri și servicii printre care reglementările și cerințele excesive, proceduri complicate de obținere a actelor permisive, procedurile de control, acces la informații relevante pentru business, și alte formalități care îngreunează comerțul transfrontalier.

CCI a intervievat peste 700 de companii – importatori și exportatori de mărfuri și servicii din diferite sectoare și din toate regiunile țării care au relatat și semnalat provocările cu care se confruntă zi de zi. Importanța și deosebirea acestui sondaj constă în faptul că acesta a fost realizat conform unei metodologii complexe, oferite de ITC, ce prevede sistematizarea datelor la nivel de sector, produs dar și țară parteneră.

Totodată, s-a asigurat o analiză calitativă a datelor, cu aplicarea sistemului de clasificare internațională a barierelor netarifare. Astfel, în final au fost obținute date valoroase și de importanță majoră nu doar pentru țara noastră, dar și la nivel regional. Sondajul de afaceri prezentat astăzi este încă un exemplu prin care CCI vine să contribuie la facilitarea comerțului internațional, pe lângă alte activități, cum ar fi: Academia Exportatorilor; Perfectarea actelor vamale, certificate de origine, carnete ATA, carnete TIR, acte de expertiză și evaluare a bunurilor; Servicii de Arbitraj Comercial Internațional și Mediere; etc.”.

Ashish SHAH, Director Diviziunea Programe de Țară, ITC: „După cum cunoaștem, exporturile Moldovei au crescut constant în ultimii ani, ajungând la 3,1 miliarde de dolari în 2021. Cu toate acestea, există încă mult loc de creștere. Analiza noastră arată că, numai în sectorul bunurilor, Moldova are potențialul de a-și crește exportul anual cu peste 2 miliarde USD în următorii 5 ani. Aceasta include un potențial nerealizat de aproape un miliard de dolari numai în UE. Cu toate acestea, aproximativ 1,2 miliarde USD din acest potențial neexploatat riscă să nu fie realizat din cauza diferitelor bariere ale pieței, cum ar fi măsurile netarifare, lipsa de transparență a informațiilor și alte obstacole comerciale.

Prin urmare, este important ca aceste bariere invizibile în calea comerțului care împiedică exporturile moldovenești să fie identificate și rezolvate pentru a ajuta Moldova să își atingă întregul potențial de export.

Sperăm că, prin implicarea activă în sectorul public și privat al Republicii Moldova, vom reuși să venim cu un plan de acțiune care să fie practic și implementabil, cu obiectivul general de a face ca exporturile din Moldova să se desfășoare mai ușor, mai puțin costisitoare, și ca rezultat- mult mai competitive pe piața internațională.

Evident, există multe tipuri diferite de probleme care trebuie abordate. După cum putem vedea din rezultatele sondajului. Unele necesită îmbunătățirea capacității producătorilor de a urma bunele practici internaționale, altele necesită îmbunătățiri ale infrastructurii și îmbunătățirea capacității agențiilor publice, iar unele necesită o mai bună cooperare cu partenerii comerciali.

Creșterea eficienței procedurilor vamale și de frontieră dintre Moldova și Uniunea Europeană este esențială pentru consolidarea acestei relații comerciale. Evaluarea noastră a evidențiat că exporturile de servicii de IT și Turism din Moldova sunt înfloritoare și ar beneficia de o adoptare mai rapidă a standardelor internaționale și a celor mai bune practici”.

La conferință au participat peste 70 de reprezentanți ai autorităților publice, asociațiilor de business, experți internaționali, parteneri de dezvoltare, dar și ai mediului de afaceri autohton.

În cadrul evenimentului, ITC a prezentat procesul de implementare a sondajului în Moldova și a evidențiat principalele constatări. Acestea includ percepțiile companiilor cu privire la bariere netarifare și provocările pe care le reprezintă pentru comerț.

Conferința s-a axat pe 3 panele tematice conform rezultatelor sondajului și anume:

„Simplificarea procedurilor de vămuire și trecere a frontierei: o cale către creșterea competitivității comerciale în Moldova”;
„Navigarea standardelor de calitate și armonizarea exporturilor din sectorul agricol”;
„Sporirea capacităților de export de servicii ale Republicii Moldova – sectoarele IT și turism”.
Evenimentul s-a încheiat cu discuții și prezentarea EaP Trade Helpdesk.

Conferința poate fi urmărită AICI.

Conform sondajului, cele mai des întâlnite bariere sunt legate de proceduri îndelungate, infrastructura slab dezvoltată, numărul mare de documente solicitate, acces la informație. Conform asociațiilor de business, membrii acestora cel mai des întîmpină probleme legate de proceduri vamale (77%), reglementări de comperț, inlcusiv reguli de origine (62%), surse de informații relevante comerțului (54%), conformare la cerințele standardelor (54%). Cu toate acestea, mediul de afaceri consideră că în toate domeniile se observă progrese care însă trebuie urgentate. Circa 50% din antreprenori au indicat și problema lipsei forței de muncă calificată, dar și necesitatea consolidării capacităților instituțiilor publice.

Conform rezultatelor sondajului, exportatorii de servicii de transport și logistică se numără printre întreprinderile moldovenești cele mai afectate de obstacolele comerciale, 65% dintre companiile din acest sector raportând dificultăți în respectarea reglementărilor comerciale. De fapt, aproximativ o treime din problemele raportate de exportatorii de mărfuri sunt legate de procesele de vămuire și respectarea regulilor de origine, în special la exportul în Uniunea Europeană (UE). Potrivit companiilor intervievate, întârzierile la frontiera Moldova-România au crescut în ultimii ani. Transportatorii relatează că chiar și atunci când au statutul de Agent Economic Autorizat (AEO), care le permite să treacă cu prioritate frontiera, totuși petrec timp considerabil la cozi.

Pe lângă procesele de vămuire la frontieră, brokerii vamali și companiile de transport se confruntă cu unele aspecte ale vămuirii și cerințele aferente, precum neacceptarea Certificatelor de origine EUR1, evaluarea în vamă la import care este adesea considerată arbitrară, lipsa accesului la informație în regim online privind utilizarea garanției pentru tranzit de mărfuri. Totodată, informațiile de pe Portalul de informații comerciale pot uneori să nu fie actualizate – de exemplu, pentru a verifica cotele rămase pentru importuri.

Respectarea măsurilor tehnice și a standardelor de calitate a fost o problemă comună pentru exportatorii de mărfuri. Măsurile de evaluare a conformității, cerute de țara parteneră reprezintă 54% din reglementările împovărătoare raportate pentru agricultură. Pentru sectorul de producție, certificările de produs cerute de Moldova sunt de obicei raportate ca reglementări împovărătoare. O problemă recurentă este necesitatea unei duble certificări la export. Exportatorii solicită adesea obținerea unei certificări de produs recunoscută atât de Moldova, cât și de țara parteneră.

Exportatorii recunosc, de asemenea, că standardele pentru exportul în Uniunea Europeană sunt uneori greu de executat în interiorul țării și nu sunt întotdeauna armonizate cu standardele interne. Laboratoarele din Moldova nu au capacitatea de a respecta toate standardele de calitate ale UE, forțând companiile să caute laboratoare în străinătate pentru a-și elibera certificatele de conformitate, ceea ce poate fi costisitor.

În total 150 exportatori de servicii au fost intervievați, acoperind sectoarele de transport și logistică, călătorii și turism, tehnologii informaționale și comunicații.Rezultatele sondajului arată că 25% și, respectiv, 26% dintre exportatorii de servicii turistice și IT se confruntă cu reglementări împovărătoare, atunci când își exportă serviciile.

O problemă presantă pentru furnizorii de servicii de turism se referă la respectarea standardelor de calitate pentru serviciile lor, în special în zonele rurale. Reglementările pentru dezvoltarea și funcționarea turismului rural intră în conflict uneori cu alte reglementări care pot fi greu de respectat în condiții rurale. Furnizorii de turism consideră, de asemenea, că unele dintre reglementări sunt depășite și nu urmează cele mai bune practici internaționale sau recomandări de la ISO sau Organizația Mondială a Turismului.

Furnizorii de servicii IT se confruntă cu provocări ce țin de legislația în domeniul protecției datelor cu caracter personal care inca nu a fost armonizată, dar și cu unele aspecte de administrare fiscală, în parte de restituire a TVA.

Notă: Acest Sondaj de Afaceri face parte din proiectul ITC “Eastern Partnership Trade Helpdesk” și se încadrează în inițiativa Uniunii Europene ”EU4Business”, care acoperă tot sprijinul acordat de UE pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din regiunea Parteneriatului Estic. Sondajul a fost de asemenea realizat în Armenia, Azerbaidjan și Georgia.

#Centrul de Comerț Internațional #bariere #comert #CCI a RM #sondaj

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.