Ce face România dacă va fi atacată ţara sau vecinii din Republica Moldova

05 Mart. 2022, 22:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Mart. 2022, 22:19 // Actual //  bani.md

Preşedintele Klaus Iohannis spune că România nu va fi implicată în conflictul militar din Ucraina, la fel cum nu va fi implicată nici NATO. Întrebat ce va face România dacă va fi atacată, Iohannis a răspuns că nu există un scenariu în care România să fie ameninţată: „E ţara noastră şi aici rămânem”.

Întrebat dacă România se va implica în conflictul din Ucraina, preşedintele Klaus Iohannis a spus, sâmbătă, la tabăra de la Siret, că România nu se va implica, la fel cum nu se va implica nici NATO în conflictul ruso-ucrainean.

„Pornim de la scenariul în care acest conflict nu se va extinde. NATO nu va fi implicată în acest conflict militar şi nici România nu va fi implicată în acest conflict. Rolul nostru, pe care îl vedem, este cel pe care l-am descris: ajutăm pe cei care se refugiază, vom ajuta şi pe cei care rămân în Ucraina”, a spus Iohannis.

Întrevat, în continuare, ce se va întâmpla dacă Republica Moldova va fi atacată, Iohannis a răspuns: „Cu Moldova suntem într-o relaţie foarte strânsă şi suntem hotărâţi ca în situaţia în care umanitar este nevoie de ajutor să intervenim şi acolo. Nu avem acum date care să arate un scenariu că Moldova ar fi ameninţată”, a mai spus Iohannis.

Preşedintele a mai spus că nu este niciun calcul că România va fi implicată în conflict.
„Noi nu calculăm acum un scenariu în care România să fie implicată în conflict sau să fie ameninţată. Nu pot să spun decât un lucru simplu: aici, în România, suntem acasă. Asta este ţara noastră şi aici rămânem”, a mai spus Klaus Iohannis

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.