Ce mai fac moldovenii?

29 Iun. 2022, 09:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iun. 2022, 09:11 // Actual //  bani.md

Dispar —  e răspunsul trist pentru acest titlu.

Și dispar nu atât pentru că nu se nasc destui copii, ci pentru că rata mortalității este una mare, iar dacă mai adăugăm aici și fenomenul migrației, lucrurile arată destul de pesimist. O să încerc să vă povestesc și în cifre ce s-a întâmplat cu moldovenii în ultimii ani. Și pentru comparație o să includ în acest articol și câteva cifre din Irlanda, țara în care mi-am petrecut ultimii ani și pe care o consider asemănătoare Moldovei, din punct de vedere istoric, dar și statistic.
Recent, Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova a prezentat datele provizorii privind numărul populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova la 1 ianuarie 2022, care a constituit 2.604.000 persoane, în scădere cu 22,9 mii persoane (cu 0,9%) față de începutul anului precedent. Cu alte cuvinte, în 2021 populația statică a Republicii Moldova s-a redus cu 63 de oameni pe zi.

După ce mai mulți ani emigrația a fost cauza nr.1 de reducere a populației Republicii Moldova, în 2021, ca și în 2020, sporul natural negativ a fost cauza principală. De exemplu, în ultimii 8 ani, oficial, în jur de 235.000 de moldoveni au emigrat din Republica Moldova. E ca și cum ar fi dispărut în totalitate orașele Bălți, Orhei, Ungheni, Soroca, Cahul și Comrat.

Dacă în 2020, sporul natural a fost minus 9900 de oameni (adică au murit cu 9900 mai mulți decât s-au născut), atunci în 2021 cifra aceasta aproape s-a dublat, sporul natural fiind de minus 16200 de oameni. Trist! Dar există o explicație logică — pandemia. Și aceste cifre ar trebui să fie ca niște palme părintești pentru cei care au ignorat măsurile de precauție în pandemie sau care în general au refuzat să creadă că virusul chiar a ucis oameni sau cel puțin le-a accelerat moartea. Adevărul trebuie acceptat așa cum este — pandemia ne-a scuturat serios!

În 2021 doar 6700 de oameni au emigrat oficial din Republica Moldova, cel mai mic număr din ultimii 7 ani. Nu, nu pentru că-s vremuri bune, ci pentru că pandemia a oprit migrația la nivel mondial. Odată cu sfârșitul pandemiei, fenomenul migrației a revenit din nou în forță.

După cum am menționat la începutul articolului, mortalitatea înaltă este la moment principala cauză a reducerii populației Moldovei. Dacă în 2020, rata de mortalitate la 1000 de locuitori a constituit 15,4%, atunci în 2021, această cifră a crescut semnificativ, până la 17,4%. Pentru comparație, rata de mortalitate în Irlanda în 2021 a fost de 6,72% la 1000 de locuitori. Acest decalaj enorm de cifre în comparație arată atât că avem o populație bolnavă, îmbătrânită, dar și că sistemul medical din Moldova, din păcate, încă se află la un nivel destul de jos.

Pe de altă parte, rata de natalitate în Republica Moldova nu este atât de rea, fiind de 11,2% în 2021, spre comparație cu Irlanda, care are 12% la 1000 de locuitori. Doar că Irlanda o duce mai bine la capitolul de creștere a populației, crescându-și populația cu 7,6% din 2016 până în 2022. Iar din 1960 până în 2022 populația Irlandei a crescut de la 2,83 milioane la 4,99 milioane, adică cu 76%. Arată incredibil, dar acesta este rezultatul creșterii economice a țării insulare, în special în ultimii 20 de ani.

Irlanda a trecut și ea prin foamete organizată, ca și Moldova, aproape 1 milion de irlandezi murind în urma acesteia, iar alte 2 milioane emigrând din cauza sărăciei. Însă Irlanda și-a revenit, iar exemplul său poate fi unul bun pentru Republica Moldova, iar pentru asta moldovenii trebuie să înțeleagă că creșterea economică a țării amortizează și susține armonios toate aspectele de dezvoltare ale acesteia, inclusiv creșterea populației. Și creșterea economică nu ține doar de competența guvernării, ci și de responsabilitatea socială, precum plata impozitelor, transparența financiară, dar și patriotismul – cum ar fi, de exemplu, susținerea producătorilor autohtoni. Toate sunt interconectate.

Pe lângă toate acestea, luând exemplu de la țările care și-au redresat declinul demografic, Republica Moldova trebuie să investească în stimularea natalității prin prisma economică, adică creșterea considerabilă a alocațiilor pentru noi născuți și copii; investiție în educație și neapărat în sport și alte activități de prevenire a bolilor și promotoare a sănătății. O societate sănătoasă este o societate funcțională economic, în care indicii economici cresc pe seama capacității sporite a forței de muncă. Și cum am scris mai sus – creșterea economică stimulează natalitatea, reduce mortalitatea și atrage emigranții înapoi acasă, factori care ar redresa acest fenomen trist de dispariție a moldovenilor.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.