Cineaștii din Moldova vor primi asistență financiară pentru realizarea producțiilor de film locale

29 Iun. 2022, 09:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iun. 2022, 09:28 // Actual //  bani.md

Sesiunea de pitching din cadrul Concursului pentru finanțarea proiectelor cinematografice s-a încheiat. 45 de scenarii de film și producție video create de regizori moldoveni au fost prezentate în fața unui juriu internațional, pe 18 –19 iunie, la Mediacor, în cadrul Concursului pentru finanțarea proiectelor cinematografice. 

Sesiunea de pitching este o premieră pentru Republica Moldova și este inspirată din practica internațională cinematografică. Inițiativa a fost implementată datorită efortului depus de Centrul Național al Cinematografiei, instituție din subordinea Ministerului Culturii, cu susținerea Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia.

La deschiderea evenimentului a participat Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, care a mulțumit membrilor juriului pentru că au acceptat invitația de a juriza proiectele, dar și organizatorilor și partenerilor. ”Între cineaștii cu scenarii superbe și care sunt gata cu dedicație să realizeze producțiile, pe de o parte, și spectatorii care trebuie să aibă acces la aceste producții cinematografice, pe de altă parte, există o clasă intermediară extrem de importantă: distribuitorii și producătorii. Mizăm foarte mult acum pe acest exercițiu de pitching, care va stimula clasa de producători și distribuitori să apară.”

Cu un cuvânt de salut și de încurajare către participanți a venit și Directoarea Centrului Național al Cinematografiei, Valentina Iusuphodjaev. ”Am trecut și eu ca producătoare de film prin emoțiile unui pitching. Este o provocare și un test pentru noi toți, având în vedere că este primul pitching organizat la nivel de stat în Republica Moldova, dar sunt sigură că acest exercițiu ne va ajuta pe noi ca industrie să creștem și să devenim mai buni.”, a menționat Valentina Iusuphodjaev.

Directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia, Doina Nistor a menționat că industria de film poate genera și potențial economic, pe lângă cel cultural și social. ”Mă bucur că Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de guvernele a două țări inovatoare, SUA și Suedia, pune umărul la dezvoltarea industriei cinematografice din Moldova. Pe lângă faptul că filmul este un mod extraordinar de exprimare și o voce a societății, credem că industria de film poate genera și potențial economic. În lume acum asistăm la un boom al industriei cinematografice, fiind vorba de filme care se fac altfel, cu mai multă tehnologie, dar și publicul pentru care se fac aceste filme fiind unul diferit, mai tânăr, pentru care este nevoie de canale de distribuție digitale. Se caută filme care aduc inovație și sunt de părere că această inovație o putem găsi astăzi aici.”

La această primă ediție de pitching proiectele au fost jurizate de specialiști cu renume la nivel internațional, originari din Israel, Germania și România: Katriel Schory, Andrea Wink și Alin Ludu Dumbravă.

𝐊𝐚𝐭𝐫𝐢𝐞𝐥 𝐒𝐜𝐡𝐨𝐫𝐲 producător a peste 150 de filme și programe TV, director executiv la Fondul de film din Israel a menționat:

“La Pitching incercăm să identificăm poveștile care au potențialul de a călători. Acum în industria filmului se caută acele istorii care pornesc din curtea noastră, însă pot deveni globale. Dacă sunteți sinceri în ceea ce vreți să arătați publicului și țineți la subiectul pe care l-ați ales, filmul pe care îl veți realiza va călători cu siguranță. Nu contează dacă sunteți în domeniu de mult timp sau ați început recent, suntem în căutare permanentă de povești și aveți toate șansele să reușiți.”

Alți doi membri ai juriului au fost 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐚 𝐖𝐢𝐧𝐤 co-fondatoarea „Exground filmfest”, cel mai mare festival de film din landul Hessa, Germania și 𝐀𝐥𝐢𝐧 𝐋𝐮𝐝𝐮 𝐃𝐮𝐦𝐛𝐫𝐚𝐯𝐚̆ –  critic de film din România, ce a fost selecționer Cinemateca Patria, Brașov, una dintre puținele cinemateci din România.

Jurații au acordat un punctaj de la 1 la 10, care va fi cumulat cu punctajul atribuit proiectului la etapa de analiză a dosarului creativ și a celui tehnic.

Proiectele care urmează să fie promovate în etapa a doua a concursului vor fi anunțate la începutul lunii iulie.

Menționăm că în acest an au fost depuse în cadrul Concursului pentru finanțarea proiectelor cinematografice 46 de dosare.

Bugetul alocat pentru Concursul Național de Proiecte Cinematografice 2022 este de 7 800 000, dintre care 6 800 000 lei vor fi repartizați câștigătorilor concursului pentru finanțarea proiectelor de film.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.