Ce mai rămâne pe ”lista de dorințe” a Ucrainei, după ce va primi tancurile de luptă

26 Ian. 2023, 04:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Ian. 2023, 04:32 // Actual //  bani.md

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a vorbit miercuri, 25 ianuarie, despre ”lista de dorințe” în ceea ce priveşte armele furnizate de Occident, după ce SUA şi Germania au anunţat că vor trimite tancuri de luptă, relatează CNN.

”Am trimis anul trecut o listă de dorinţe lui Moş Crăciun, iar avioanele de vânătoare au fost, de asemenea, incluse pe această listă de dorinţe”, a declarat Oleksii Reznikov.

El a precizat însă că prima prioritate a guvernului său o reprezintă sistemele de apărare aeriană, astfel încât să poată împiedica Rusia să efectueze atacuri aeriene şi cu rachete.

”Trebuie să ne închidem cerul, să ne apărăm cerul”, a spus Reznikov. ”Aceasta este prioritatea numărul unu. După aceea, trebuie să obţinem mai multe vehicule înarmate, tancuri, sisteme de artilerie, UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) etc., etc. Avem oameni, dar avem nevoie de armament”, a punctat ministrul Apărării din Ucraina.
Anterior, şi ministrul ucrainean de Externe a sugerat, într-o postare pe Twitter în care mulţumea Poloniei pentru tancuri, că următorul pas ar trebui să fie avioanele de luptă.

Ucraina va face acum presiuni pentru avioane de luptă occidentale de generaţia a patra, cum ar fi F-16 din SUA, după ce şi-a asigurat aprovizionarea cu tancuri de luptă principale, a declarat miercuri şi un consilier al ministrului ucrainean al apărării, Iuri Sak, citat de Reuters.
Forţele aeriene ucrainene au o flotă de avioane de vânătoare îmbătrânite, din epoca sovietică, care au ieşit de pe linia de asamblare înainte ca Kievul să-şi declare independenţa, în urmă cu mai bine de 31 de ani. Avioanele de război sunt folosite acum pentru misiuni de interceptare şi pentru a ataca poziţiile ruseşti.
”Dacă le primim (avioanele de luptă occidentale – n.r.), avantajele pe câmpul de luptă vor fi pur şi simplu imense… Nu este vorba doar de F-16 (avioane de luptă multirol americane): avioane de a patra generaţie, asta ne dorim”, a explicat Sak.
Sprijinul militar occidental a fost vital pentru Kiev şi a evoluat rapid în timpul războiului. Înainte de invazie, chiar şi ideea de a furniza ajutor letal Ucrainei era foarte controversată, dar de atunci livrările occidentale au spulberat tabu după tabu.

”Nu au vrut să ne dea artilerie grea, apoi au făcut-o. Nu au vrut să ne dea sisteme Himars, apoi au făcut-o. Nu au vrut să ne dea tancuri, acum ne dau tancuri. În afară de armele nucleare, nu a mai rămas nimic ce nu vom primi”, a punctat Sak.

Moscova a reacţionat furibund miercuri după ce Germania a aprobat livrarea către Ucraina a tancurilor Leopard 2, într-o decizie care cu siguranţă va spori puterea ofensivă a Ucrainei.

Justin Bronk, cercetător la think tank-ul RUSI din Londra, a declarat că forţele aeriene ucrainene ar beneficia foarte mult de pe urma avioanelor de luptă occidentale în ceea ce priveşte puterea letală aer-aer şi, potenţial, aer-sol. Dar el a declarat pe Twitter că acestea ar fi în continuare expuse unui risc ridicat din partea rachetelor sol-aer ruseşti, obligându-le să zboare foarte jos în apropierea liniei frontului, lucru care ”ar reduce dramatic raza de acţiune efectivă a rachetelor şi ar limita opţiunile de atac”.

În ciuda lipsei oricărei mişcări palpabile semnificative în această privinţă, forţele aeriene ucrainene au tânjit după avioane mai bune pe tot parcursul războiului. Un pilot ucrainean cu numele de cod Juice a declarat luna trecută pentru Reuters că mulţi dintre colegii săi din Forţele Aeriene iau lecţii de engleză în timpul liber în aşteptarea momentului în care Kievul va primi într-o zi avioane străine, cum ar fi avionul de vânătoare F-16.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Ian. 2026, 11:34
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
05 Ian. 2026, 11:34 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Până la 52,8 milioane de euro anual ar putea economisi Republica Moldova din reducerea comisioanelor pentru plățile transfrontaliere, după aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), potrivit unei analize realizate de German Economic Team (GET). Sistemul a devenit operațional în Republica Moldova la 6 octombrie 2025.

Potrivit estimărilor, cele mai mari economii vor proveni din comerțul exterior, unde reducerea costurilor de transfer ar putea genera 36,5 milioane de euro anual, și din remitențe, cu economii estimate la 16,3 milioane de euro.

Analiza arată că în anul 2024 plățile aferente comerțului exterior al Republicii Moldova cu țările SEPA au totalizat 9,3 miliarde de euro, iar odată cu integrarea în sistemul european, costurile medii ale tranzacțiilor ar urma să scadă de la 0,43% la 0,04%. Această reducere este considerată principalul motor al economiilor estimate pentru mediul de afaceri.

În ceea ce privește transferurile de bani ale diasporei, German Economic Team notează că „aproximativ 68% din remitențele către Republica Moldova, echivalentul a 1,2 miliarde de euro, provin din țări membre SEPA”. Reducerea costurilor de transfer de la 2,23% la aproximativ 0,84% ar aduce un beneficiu financiar semnificativ gospodăriilor care depind de aceste venituri.

Datele preliminare indică faptul că efectele pozitive se resimt deja. „În prima lună de la operaționalizarea SEPA, Moldova a economisit aproximativ 1,4 milioane de euro din comisioanele de transfer”, se arată în analiză, iar Banca Națională a Moldovei anticipează economii anuale de circa 20 de milioane de euro pentru persoanele fizice și între 36 și 40 de milioane de euro pentru mediul de afaceri.

Implicațiile economice pe termen lung ale aderării la SEPA sunt însă mai ample, subliniază experții de la German Economic Team, care au analizat potențialele economii generate de includerea în acest sistem pentru Albania, Macedonia de Nord, Kosovo și Republica Moldova, state integrate în SEPA începând cu 6 octombrie 2025. Potrivit calculelor, Republica Moldova ar putea obține economii totale de circa 52,8 milioane de euro anual, comparativ cu 71,3 milioane de euro pentru Albania, 61,8 milioane de euro pentru Macedonia de Nord și 48,2 milioane de euro pentru Kosovo, diferențele fiind determinate de volumul comerțului exterior și al remitențelor din fiecare economie.

Pe lângă reducerea comisioanelor, experții subliniază că aderarea la SEPA consolidează legăturile economice și instituționale cu Uniunea Europeană, îmbunătățește accesul la finanțările UE, inclusiv cele prevăzute în Planul de Creștere, și stimulează concurența între furnizorii de servicii de plată. Pe termen mediu și lung, integrarea în SEPA este văzută drept un element-cheie pentru modernizarea infrastructurii financiare, creșterea competitivității economiei și facilitarea fluxurilor comerciale și de remitențe cu statele UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!