Ce mai rămâne pe ”lista de dorințe” a Ucrainei, după ce va primi tancurile de luptă

26 Ian. 2023, 04:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Ian. 2023, 04:32 // Actual //  bani.md

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a vorbit miercuri, 25 ianuarie, despre ”lista de dorințe” în ceea ce priveşte armele furnizate de Occident, după ce SUA şi Germania au anunţat că vor trimite tancuri de luptă, relatează CNN.

”Am trimis anul trecut o listă de dorinţe lui Moş Crăciun, iar avioanele de vânătoare au fost, de asemenea, incluse pe această listă de dorinţe”, a declarat Oleksii Reznikov.

El a precizat însă că prima prioritate a guvernului său o reprezintă sistemele de apărare aeriană, astfel încât să poată împiedica Rusia să efectueze atacuri aeriene şi cu rachete.

”Trebuie să ne închidem cerul, să ne apărăm cerul”, a spus Reznikov. ”Aceasta este prioritatea numărul unu. După aceea, trebuie să obţinem mai multe vehicule înarmate, tancuri, sisteme de artilerie, UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) etc., etc. Avem oameni, dar avem nevoie de armament”, a punctat ministrul Apărării din Ucraina.
Anterior, şi ministrul ucrainean de Externe a sugerat, într-o postare pe Twitter în care mulţumea Poloniei pentru tancuri, că următorul pas ar trebui să fie avioanele de luptă.

Ucraina va face acum presiuni pentru avioane de luptă occidentale de generaţia a patra, cum ar fi F-16 din SUA, după ce şi-a asigurat aprovizionarea cu tancuri de luptă principale, a declarat miercuri şi un consilier al ministrului ucrainean al apărării, Iuri Sak, citat de Reuters.
Forţele aeriene ucrainene au o flotă de avioane de vânătoare îmbătrânite, din epoca sovietică, care au ieşit de pe linia de asamblare înainte ca Kievul să-şi declare independenţa, în urmă cu mai bine de 31 de ani. Avioanele de război sunt folosite acum pentru misiuni de interceptare şi pentru a ataca poziţiile ruseşti.
”Dacă le primim (avioanele de luptă occidentale – n.r.), avantajele pe câmpul de luptă vor fi pur şi simplu imense… Nu este vorba doar de F-16 (avioane de luptă multirol americane): avioane de a patra generaţie, asta ne dorim”, a explicat Sak.
Sprijinul militar occidental a fost vital pentru Kiev şi a evoluat rapid în timpul războiului. Înainte de invazie, chiar şi ideea de a furniza ajutor letal Ucrainei era foarte controversată, dar de atunci livrările occidentale au spulberat tabu după tabu.

”Nu au vrut să ne dea artilerie grea, apoi au făcut-o. Nu au vrut să ne dea sisteme Himars, apoi au făcut-o. Nu au vrut să ne dea tancuri, acum ne dau tancuri. În afară de armele nucleare, nu a mai rămas nimic ce nu vom primi”, a punctat Sak.

Moscova a reacţionat furibund miercuri după ce Germania a aprobat livrarea către Ucraina a tancurilor Leopard 2, într-o decizie care cu siguranţă va spori puterea ofensivă a Ucrainei.

Justin Bronk, cercetător la think tank-ul RUSI din Londra, a declarat că forţele aeriene ucrainene ar beneficia foarte mult de pe urma avioanelor de luptă occidentale în ceea ce priveşte puterea letală aer-aer şi, potenţial, aer-sol. Dar el a declarat pe Twitter că acestea ar fi în continuare expuse unui risc ridicat din partea rachetelor sol-aer ruseşti, obligându-le să zboare foarte jos în apropierea liniei frontului, lucru care ”ar reduce dramatic raza de acţiune efectivă a rachetelor şi ar limita opţiunile de atac”.

În ciuda lipsei oricărei mişcări palpabile semnificative în această privinţă, forţele aeriene ucrainene au tânjit după avioane mai bune pe tot parcursul războiului. Un pilot ucrainean cu numele de cod Juice a declarat luna trecută pentru Reuters că mulţi dintre colegii săi din Forţele Aeriene iau lecţii de engleză în timpul liber în aşteptarea momentului în care Kievul va primi într-o zi avioane străine, cum ar fi avionul de vânătoare F-16.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală