Ce model de mașină își pierde cel mai puțin din valoare, în primii trei ani de la cumpărare

02 Apr. 2024, 12:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Apr. 2024, 12:36 // Actual //  bani.md

Experții britanici au analizat prețurile de vânzare pentru 20 de modele diferite de mașini. Dintre acestea Hyundai Tucson a pierdut cel mai puțin preț în primii trei ani de la achiziție, iar Kia Ceed cel mai mult.

Pentru mulți șoferi, un parametru important atunci când aleg o mașină este ”lichiditatea” acesteia. Unele modele se ieftinesc rapid, altele își păstrează valoarea. Publicația britanică Auto Express a stabilit care mașini pierd cel mai mult și cel mai puțin din valoare în primii trei ani de funcționare.

În cadrul studiului, au fost analizate informații despre 20 de modele diferite de mașini cu motoare pe benzină. Pe baza datelor de pe piața auto, a fost calculată valoarea aproximativă a mașinii după trei ani de proprietate și kilometraj de 90.000 km.

S-a dovedit că cea mai ”lichidă” mașină este crossover-ul Hyundai Tucson: își va pierde 34% din valoarea inițială în 3 ani de funcționare. Locul doi a fost ocupat de Toyota RAV4 (-34,6%), iar pozițiile a treia și a patra sunt împărțite de Skoda Octavia și Toyota C-HR (-39,5%).

Kia Ceed (-47,6%), Ford Focus (-45,2%) și Fiat Tipo (-45,1%) au pierdut cel mai mult la preț în trei ani.

Topu final arată astfel:

  1. Hyundai Tucson – pierdere de 34,6% din valoare în 3 ani.
  2. Toyota RAV4 – 34,6%.
  3. Skoda Octavia – 39,5%.
  4. Toyota C-HR – 39,5%.
  5. Kia Sportage – 39,9%.
  6. Nissan Qashqai – 41%.
  7. Volkswagen Tiguan – 41,2%.
  8. Toyota Yaris – 41,9%.
  9. Toyota Corolla – 42%.
  10. Dacia Duster – 42,1%.
  11. Opel Astra – 43,1%.
  12. Skoda Superb – 43,3%.
  13. Opel Corsa – 43,8%.
  14. Volkswagen Passat – 43,9%.
  15. Skoda Fabia – 44,5%.
  16. Renault Clio – 45%.
  17. Volkswagen Golf – 45%.
  18. Fiat Tipo – 45,1%.
  19. Ford Focus – 45,2%.
  20. Kia Ceed – 47,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.