Valoarea de piaţă a Xiaomi a crescut cu 7,6 miliarde de dolari după lansarea primului automobil elctric

Acţiunile Xiaomi au crescut marţi cu până la 16%, după ce săptămâna trecută producătorul chinez de smartphone-uri a lansat primul său automobil electric, care a generat un interes crescut în rândul cumpărătorilor, deşi o firmă de brokeraj a calculat că Xiaomi va pierde aproximativ 10.000 de dolari la fiecare automobil electric pe care îl va vinde în acest an, transmite Reuters.

În prima zi de la reluarea tranzacţiilor bursiere, după lansarea automobilului electric SU7, capitalizarea de piaţă a Xiaomi a crescut cu aproximativ 7,6 miliarde de dolari.

Joia trecută, Xiaomi a prezentat modelul SU7 care costă 215.900 de yuani (29.900 de dolari) în varianta de bază şi poate ajunge până la 299.900 de yuani pentru modelul SU7 Max. Xiaomi i-a avertizat deja pe potenţialii cumpărători ai sedanului SU7 că au de aşteptat între patru şi şapte luni până când vor intra în posesia automobilului, o dovadă a interesului puternic generat în rândul cumpărătorilor. Vineri, compania chineză a informat că a primit 88.898 de precomenzi pentru automobilul său electric, în primele 24 de ore de la lansare.

Deşi Xiaomi a recunoscut că se aşteaptă să înregistreze pierderi operaţionale de pe urma modelului SU7, unii analişti au avertizat că va fi vorba de pierderi substanţiale.

„Ne menţinem estimările prudente că, în cele din urmă, toată lumea va înregistra pierderi pe segmentul de preţ cuprins între 200.000 şi 300.000 de yuani (27.649 până la 41.474 dolari)”, au estimat analiştii de la Citi Research într-un raport publicat marţi. Plecând de la ipoteza unui volum de vânzări de 60.000 de unităţi în acest an, Citi estimează că modelul electric SU7 ar urma să provoace Xiaomi pierderi nete de 4,1 miliarde de yuani (566 milioane de dolari), o medie de 68.000 de yuani (9.400 de dolari) pentru fiecare automobil.

Odată cu lansarea modelului SU7, alţi producători chinezi de automobile electrice cu modele similare au anunţat reduceri de preţuri şi subvenţii. Analiştii de la Citi au calculat că, în 2024, pe segmentul automobilelor electrice cu preţuri cuprinse între 200.000 şi 300.000 de yuani, vor exista nu mai puţin de 240 de modele care vor concura între ele pentru vânzări, adică o creştere de aproape 20% comparativ cu situaţia din 2023.

În paralel, piaţa globală a automobilelor electrice, odată un sector cu o creştere explozivă cu oportunităţi de subvenţii importante, a devenit una extrem de competitivă. Tesla şi BYD Co. domină piaţa din China, cea mai mare la nivel mondial, şi în prezent s-au angajat într-un război al preţurilor care pune presiuni asupra jucătorilor mai mici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#automobil electric #Xiaomi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.