Ce se întâmplă cu Jardan și Ulanov după ce le-a fost ridicată imunitatea parlamentară

Deputaților Petru Jardan și Denis Ulanov le-a fost ridicată imunitatea parlamentară ieri, 22 aprilie 2021, la solicitarea Procuraturii.

Denis Ulanov este acuzat de escrocherie și spălare de bani în cazul procedurii de vânzare-cumpărare a unor acțiuni Victoria Bank. De cealaltă parte, Ulanov pledează nevinovat și spune că el a acționat în calitate de avocat, și că acțiunile sale țin doar de prestarea serviciilor pentru clienții, pe care îi reprezenta atunci.

În cazul lui Petru Jardan acuzațiile vizează un abuz de serviciu, în proporții deosebit de mari, care au venit în detrimentul Întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău”, aflată în perioada concesionării. În acea perioadă Petru Jardan deținea funcția de director general al companiei SRL „Avia Invest”. Deputatul Jardan, de asemenea, susține că e nevinovat și că ar fi acționat în conformitate cu legea.

Drept urmare, potrivit Procuraturii Generale, Deputatul Partidului „Șor”, Petru Jardan, a fost recunoscut și audiat de Procuratura Anticorupție, în calitate de bănuit pentru „abuz de serviciu”, în proporții deosebit de mare, în interesul unui grup criminal organizat și în detrimentul intereselor Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”, aflată în faza concesionării.

Procuratura Generală (PG) anunță că, tot ieri seara, procurorii anticorupție au efectuat percheziții la domiciliul deputatului, dar și în biroul său de serviciu de la sediul Companiei „Avia Invest”, al cărei administrator a fost acesta. Toate acțiunile procesuale au fost realizate cu respectarea strictă a rigorilor legale, încheind-se până la ora 22:00 – termen limită, prevăzut de legislație, pentru efectuarea acțiunilor procesuale, precizează Procuratura.

„În cursul zilei de astăzi, acțiunile de urmărire penală vor continua, Procuratura Anticorupție urmând să-l audieze și pe deputatul Denis Ulanov, care este vizat în dosarul „frauda bancară”, acțiunile lui fiind cercetate sub aspectul „escrocheriei” și ”spălării de bani”, ambele infracțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari și în interesele unei asociații criminale”, se arată într-un comunicat de presă al PG.

Amintim că, cei doi deputați au fost reținuți ieri preventiv pentru 72 de ore, după ce, la cererea Procurorului General, Alexandr Stoianoglo, Parlamentul le-a ridicat imunitatea parlamentară.

Precizăm că, această etapă a procesului penal nu poate înfrânge principiul prezumției de nevinovăție a persoanei.

#Imunitate Parlamentară #Jardan #Ulanov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.