Ce se întâmplă dacă Putin moare: Constituția Rusiei nu spune, dar există o procedură specială

De mai multă vreme, mulți observatori și analiști au speculat că o boală fatală îl afectează pe Vladimir Putin. Dar în ultimele luni, povestea s-a transformat într-un bulgăre de zăpadă, iar moartea liderului de la Kremlin a ajuns astăzi în Rusia să fie mai importantă ”când” decât ”dacă”. Constituția Rusiei nu prevede această situație, dar procedura este similară cu aceea a demisiei.
Opoziția din Rusia tinde să creadă că, dacă Putin pleacă, regimul său de la Kremlin va părăsi puterea odată cu el și ar exista șansa pentru o ”nouă perestroika”, potrivit Moscow Times.

Oricum, există incertitudinea profundă cu privire la ce – și cine – va urma la putere. Constituția Rusiei nu specifică ce se întâmplă dacă președintele moare în timpul mandatului, menționând doar posibilitatea unor ”motive de sănătate”, care înseamnă că președintele nu-și mai poate exercita atribuțiile postului.

În situația actuală, întrebarea pregătirii este esențială: plecarea lui Putin va fi bruscă și neașteptată sau el va avea un timp, pentru a-și desemna un succesor?

Dacă un succesor este cunoscut dinainte, elitele vor avea mai puțin spațiu de manevră. Cu cât există mai mult timp, cu atât transferul de putere va fi mai ușor de gestionat. Dacă sprijinul pentru Putin rămâne stabil, el și succesorul său vor avea la dispoziție un capital politic considerabil, ceea ce am numi ”ideologia Putinismului”.

Până acum, aceasta a asigurat un regim stabil. Totuși, dacă Putin părăsește postul de președinte brusc și fără să fi avut timp să pregătească un succesor, totul devine mult mai imprevizibil.

Multe ar depinde de factori de dincolo de controlul lui Putin, iar rolul elitei ar fi mult mai semnificativ.

Potrivit constituției, prim-ministrul devine președinte interimar în cazul în care președintele nu mai este capabil să-și exercite atribuțiile. Însă, puterile președintelui interimar sunt limitate: nu poate dizolva Duma de Stat (Parlamentul Rusiei), nu poate solicita un referendum sau nu poate propune revizuiri ale constituției.
Cu toate meritele sale, este puțin probabil ca Putin să-l considere pe actualul prim-ministru Mihail Mișustin drept succesorul său. El nu este suficient de apropiat de Putin. Chiar dacă mâine i se întâmplă ceva lui Putin și Mișustin devine președinte interimar, asta nu îl face candidatul favorit pentru a câștiga alegerile prezidențiale ulterioare.

Procedura constituțională exactă în cazul decesului președintelui este aceea că Consiliul Federației are la dispoziție 14 zile pentru a convoca alegeri prezidențiale. Dacă Consiliul Federației nu convoacă alegeri la timp, această atribuție revine Comisiei Electorale Centrale.

#constitutie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moscova consideră că acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova este o afacere internă a Europei. Este reacția pe care a avut-o Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, încercând să minimalizeze importanța acestei decizii pentru Moscova. Trebuie spus că intențiile Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană și de a ieși de sub influența rusă a fost una din cauzele care au declanșat actualul conflict.

Acordarea statutului de state candidate la aderarea la Uniunea Europeană pentru Ucraina și Republica Moldova este o afacere internă a Europei susține Moscova. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, încearcă să minimalizeze importanța acestei decizii, adoptată în toiul războiului de invazie pe care rusia îl duce pe teritoriului vecinului său ucrainean, relatează AFP.

„Aceasta este o afacere internă a Europei”, a declarat Dmitri Peskov.

El a precizat, însă, că pentru Moscova este important ca aceste procese „să nu aducă mai multe probleme Rusiei (…), în relaţiile acestor ţări cu Rusia”. De asemenea, Peskov și-au exprimat speranţa că acest lucru nu va duce la o deteriorare a relaţiilor Moscovei cu Bruxellesul. Acestea se află, în prezent, la un nivel atât de scăzut „încât este foarte dificil să fie degradate mai mult”.

Tot în acest context, Dmitri Peskov a denunțat voinţa Republicii Moldova de a „deveni mai europeană ca europenii înşişi”. El a subliniat, că Turcia, stat candidat la UE de aproximativ 20 de ani, „nu a putut niciodată să înainteze mai mult. Însă, în acelaşi timp, a devenit o ţară suverană şi independentă”.

Joi, 23 iunie, într-un summit UE, la Bruxellesul a acordat statutul de state candidate la aderarea la Uniunea Europeană pentru Ucraina şi Republica Moldova. Această decizie marchează începutul unui proces îndelungat şi complex, în vederea unei aderări la UE.

Georgia, care intenționează, de asemenea, să adere la UE trebuie să realizeze reforme pentru a primi statutul de stat candidat. O manifestaţie de susţinere a aspiraţiilor europene ale acestei ţări din Caucaz a fost programată în capitala georgiană, Tbilisi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Peskov #UE #Moldova