Ce se întâmplă dacă Putin moare: Constituția Rusiei nu spune, dar există o procedură specială

23 Iun. 2022, 07:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Iun. 2022, 07:57 // Actual //  bani.md

De mai multă vreme, mulți observatori și analiști au speculat că o boală fatală îl afectează pe Vladimir Putin. Dar în ultimele luni, povestea s-a transformat într-un bulgăre de zăpadă, iar moartea liderului de la Kremlin a ajuns astăzi în Rusia să fie mai importantă ”când” decât ”dacă”. Constituția Rusiei nu prevede această situație, dar procedura este similară cu aceea a demisiei.
Opoziția din Rusia tinde să creadă că, dacă Putin pleacă, regimul său de la Kremlin va părăsi puterea odată cu el și ar exista șansa pentru o ”nouă perestroika”, potrivit Moscow Times.

Oricum, există incertitudinea profundă cu privire la ce – și cine – va urma la putere. Constituția Rusiei nu specifică ce se întâmplă dacă președintele moare în timpul mandatului, menționând doar posibilitatea unor ”motive de sănătate”, care înseamnă că președintele nu-și mai poate exercita atribuțiile postului.

În situația actuală, întrebarea pregătirii este esențială: plecarea lui Putin va fi bruscă și neașteptată sau el va avea un timp, pentru a-și desemna un succesor?

Dacă un succesor este cunoscut dinainte, elitele vor avea mai puțin spațiu de manevră. Cu cât există mai mult timp, cu atât transferul de putere va fi mai ușor de gestionat. Dacă sprijinul pentru Putin rămâne stabil, el și succesorul său vor avea la dispoziție un capital politic considerabil, ceea ce am numi ”ideologia Putinismului”.

Până acum, aceasta a asigurat un regim stabil. Totuși, dacă Putin părăsește postul de președinte brusc și fără să fi avut timp să pregătească un succesor, totul devine mult mai imprevizibil.

Multe ar depinde de factori de dincolo de controlul lui Putin, iar rolul elitei ar fi mult mai semnificativ.

Potrivit constituției, prim-ministrul devine președinte interimar în cazul în care președintele nu mai este capabil să-și exercite atribuțiile. Însă, puterile președintelui interimar sunt limitate: nu poate dizolva Duma de Stat (Parlamentul Rusiei), nu poate solicita un referendum sau nu poate propune revizuiri ale constituției.
Cu toate meritele sale, este puțin probabil ca Putin să-l considere pe actualul prim-ministru Mihail Mișustin drept succesorul său. El nu este suficient de apropiat de Putin. Chiar dacă mâine i se întâmplă ceva lui Putin și Mișustin devine președinte interimar, asta nu îl face candidatul favorit pentru a câștiga alegerile prezidențiale ulterioare.

Procedura constituțională exactă în cazul decesului președintelui este aceea că Consiliul Federației are la dispoziție 14 zile pentru a convoca alegeri prezidențiale. Dacă Consiliul Federației nu convoacă alegeri la timp, această atribuție revine Comisiei Electorale Centrale.

10 Sept. 2026, 17:06
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2026, 17:06 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Politica fiscală pentru anul 2027 reprezentă „cea mai mare majorare de impozite din istoria Republicii Moldova”, cu efecte atât asupra persoanelor fizice, cât și asupra agenților economici. a declarat deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, proiectul nu prevede majorări suficiente ale scutirilor pentru persoanele aflate la întreținere, inclusiv copii sau copii cu dizabilități, și nici pentru veteranii de război. În schimb, singura creștere mai vizibilă ar fi cea a scutirii personale, care, potrivit calculelor sale, ar însemna aproximativ 103 lei lunar.

„În rest, vin majorările în lanț”, a declarat deputatul.

El a invocat, între altele, modificările privind TVA la gaze și energie electrică, susținând că, chiar dacă unele măsuri nu ar afecta direct consumatorii casnici, costurile suplimentare suportate de agenții economici ar putea fi transferate ulterior în prețurile bunurilor și serviciilor.

Chicu a criticat și modificările cu privire la impozitarea bunurilor imobiliare și a creșterii de capital. Acesta a oferit exemplul unei persoane care a cumpărat un apartament în urmă cu 20 de ani cu 20 de mii de euro și îl vinde astăzi cu 60 de mii de euro, afirmând că impozitarea diferenței ar urma să crească de la 6% la 12%.

Deputatul susține că facilitățile propuse în schimb nu compensează amploarea majorărilor. El a menționat că păstrarea cotei zero la impozitul pe profit nu reprezintă, în opinia sa, o măsură nouă, ci doar prelungirea unei facilități existente.

Ion Chicu a criticat și eliminarea unor stimulente fiscale pentru societățile cu răspundere limitată. Potrivit lui, anumite forme de remunerare acordate angajaților, care beneficiau anterior de facilități fiscale, ar urma să fie impozitate.

În același timp, deputatul afirmă că unele facilități pentru societățile pe acțiuni, în special pentru sectorul bancar, sunt păstrate sau chiar consolidate.

Chicu a dat drept exemplu remunerarea sub formă de acțiuni, susținând că o persoană poate primi acțiuni în valoare de 10–14 milioane de lei fără a achita impozit pe venit în aceleași condiții ca în cazul unei remunerații în numerar.

„Nu poți să-i impui persoanei care nu își poate încălzi locuința să plătească TVA la gaze, iar cel care primește acțiuni de la bancă în sumă de 14 milioane să nu plătească niciun bănuț impozit”, a declarat Chicu.

Deputatul a anunțat că va insista în Parlament pentru eliminarea acestei facilități, pe care o consideră discriminatorie în raport cu persoanele fizice și companiile mici.