Ce se întâmplă dacă Putin moare: Constituția Rusiei nu spune, dar există o procedură specială

23 Iun. 2022, 07:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Iun. 2022, 07:57 // Actual //  bani.md

De mai multă vreme, mulți observatori și analiști au speculat că o boală fatală îl afectează pe Vladimir Putin. Dar în ultimele luni, povestea s-a transformat într-un bulgăre de zăpadă, iar moartea liderului de la Kremlin a ajuns astăzi în Rusia să fie mai importantă ”când” decât ”dacă”. Constituția Rusiei nu prevede această situație, dar procedura este similară cu aceea a demisiei.
Opoziția din Rusia tinde să creadă că, dacă Putin pleacă, regimul său de la Kremlin va părăsi puterea odată cu el și ar exista șansa pentru o ”nouă perestroika”, potrivit Moscow Times.

Oricum, există incertitudinea profundă cu privire la ce – și cine – va urma la putere. Constituția Rusiei nu specifică ce se întâmplă dacă președintele moare în timpul mandatului, menționând doar posibilitatea unor ”motive de sănătate”, care înseamnă că președintele nu-și mai poate exercita atribuțiile postului.

În situația actuală, întrebarea pregătirii este esențială: plecarea lui Putin va fi bruscă și neașteptată sau el va avea un timp, pentru a-și desemna un succesor?

Dacă un succesor este cunoscut dinainte, elitele vor avea mai puțin spațiu de manevră. Cu cât există mai mult timp, cu atât transferul de putere va fi mai ușor de gestionat. Dacă sprijinul pentru Putin rămâne stabil, el și succesorul său vor avea la dispoziție un capital politic considerabil, ceea ce am numi ”ideologia Putinismului”.

Până acum, aceasta a asigurat un regim stabil. Totuși, dacă Putin părăsește postul de președinte brusc și fără să fi avut timp să pregătească un succesor, totul devine mult mai imprevizibil.

Multe ar depinde de factori de dincolo de controlul lui Putin, iar rolul elitei ar fi mult mai semnificativ.

Potrivit constituției, prim-ministrul devine președinte interimar în cazul în care președintele nu mai este capabil să-și exercite atribuțiile. Însă, puterile președintelui interimar sunt limitate: nu poate dizolva Duma de Stat (Parlamentul Rusiei), nu poate solicita un referendum sau nu poate propune revizuiri ale constituției.
Cu toate meritele sale, este puțin probabil ca Putin să-l considere pe actualul prim-ministru Mihail Mișustin drept succesorul său. El nu este suficient de apropiat de Putin. Chiar dacă mâine i se întâmplă ceva lui Putin și Mișustin devine președinte interimar, asta nu îl face candidatul favorit pentru a câștiga alegerile prezidențiale ulterioare.

Procedura constituțională exactă în cazul decesului președintelui este aceea că Consiliul Federației are la dispoziție 14 zile pentru a convoca alegeri prezidențiale. Dacă Consiliul Federației nu convoacă alegeri la timp, această atribuție revine Comisiei Electorale Centrale.

Realitatea Live

07 Feb. 2026, 09:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Feb. 2026, 09:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!