Ce venituri a avut conducerea băncii centrale de peste Prut! Isărescu a obținut 300 000 din salariu și pensie

Veniturile conducerii Băncii Naționale a României au continuat să crească și anul trecut. Mugur Isărescu a avut venituri totale de peste 1,2 milioane lei românești sau echivalentul a 30 de mii de euro, din salariul de guvernator și pensie.

Mugur Isărescu a încasat din funcția de guvernator BNR un salariu de 1.026.836 lei, în 2022, în creștere față de cel din 2021, când a încasat un salariu de 960.752 lei, conform celei mai recente declarații de avere publicate pe site-ul băncii centrale.

La salariu se adaugă și 30.612 lei în calitate de membru titular la Academia Română, împreună cu pensia de 237.612 lei, în creștere față de 2021 (224.700 lei).

Așadar, veniturile obținute anul trecut de guvernator din salariul de la BNR și pensie depășesc 1,2 milioane de lei, în creștere față de cele 1,18 milioane lei încasate în 2021.

Mugur Isărescu are o casă în comuna Gruiu, una la Drăgăşani şi un apartament în Bucureşti. Pe lângă acestea, el deţine și un teren intravilan, dar şi terenuri aferente pentru casa de vacanţă de la Drăgăşani şi apartamentul din Bucureşti.

În plus, Isărescu deține o barcă cu motor Delta, pe care a cumpărat-o în 2004, şi un autoturism Eagle din 1993. De asemenea, acesta a declarat și „bijuterii diverse” în valoare de 88.000 euro (cu 2.000 euro în plus față de 2021), dobândite după Revoluție, şi de 10.650 de euro pentru cele obținute în perioada 1976-1989.

Guvernatorul deține o colecție de monede numismatice în valoare 80.000 de euro, tablouri și icoane în valoare de 20.000 de euro dobândite după Revoluție și de 6.500 de euro obținute în perioada 1976-1989. El mai deține și veselă de argint, în valoare totală de 7.650 euro.

Mugur Isărescu are 13 conturi la băncile din România, cel mai mare având un sold de 400.000 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Guvernatorul BNR mai este și acționar majoritar la Măr SRL, cu acțiuni în valoare de 1,15 milioane lei. El deține, de asemenea, titluri de stat în valoare de peste 1,66 milioane lei.

Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, a declarat un salariu de 971.579 anul trecut, în creștere față de 2021, când a încasat 913.616 lei. El a mai raportat și o pensie de 174.144 lei (cu 25.897 mai mare față de 2021), la care se adaugă și o pensie specială de fost parlamentar PSD de peste 57.961 lei. Georgescu nu a mai declarat venituri din activitatea didactică la Academia de Studii Economice nici în 2022 și nici în 2021, după ce în 2020 a obținut venituri de 1.000 lei. Acesta a mai înregistrat și un venit de 3.857 lei din drepturi de proprietate intelectuală de la editura Compania de Librării.

Viceguvernatorul Leonardo Badea (fost șef al ASF) a încasat un salariu de la BNR de 904.768 în 2022, în creștere față de anul precedent, când a încasat 852.520 lei. El a mai încasat anul trecut 76.816 lei venit net la funcția de bază în calitate de profesor titular la Academia de Studii Economica, 12.799 salariu de profesor la Universitatea Valahia din Târgoviște și 468 de la Universitatea De Vest din Timișoara.

Viceguvernatorul BNR Eugen Nicolăescu a încasat un salariu de 904.985 lei, în creștere față de anul precedent, când a încasat 851.920 lei. El a încasat anul trecut și o pensie specială de fost parlamentar PNL de 161.654 lei, față de 143.242 lei în 2021.

Gheorghe Gherghina, membru al consiliului de administrație, a avut venituri de 283.590 lei în 2022, față de 270.000 lei în 2021.

#Isărescu #BNR #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.