Ce venituri a avut conducerea băncii centrale de peste Prut! Isărescu a obținut 300 000 din salariu și pensie

Veniturile conducerii Băncii Naționale a României au continuat să crească și anul trecut. Mugur Isărescu a avut venituri totale de peste 1,2 milioane lei românești sau echivalentul a 30 de mii de euro, din salariul de guvernator și pensie.

Mugur Isărescu a încasat din funcția de guvernator BNR un salariu de 1.026.836 lei, în 2022, în creștere față de cel din 2021, când a încasat un salariu de 960.752 lei, conform celei mai recente declarații de avere publicate pe site-ul băncii centrale.

La salariu se adaugă și 30.612 lei în calitate de membru titular la Academia Română, împreună cu pensia de 237.612 lei, în creștere față de 2021 (224.700 lei).

Așadar, veniturile obținute anul trecut de guvernator din salariul de la BNR și pensie depășesc 1,2 milioane de lei, în creștere față de cele 1,18 milioane lei încasate în 2021.

Mugur Isărescu are o casă în comuna Gruiu, una la Drăgăşani şi un apartament în Bucureşti. Pe lângă acestea, el deţine și un teren intravilan, dar şi terenuri aferente pentru casa de vacanţă de la Drăgăşani şi apartamentul din Bucureşti.

În plus, Isărescu deține o barcă cu motor Delta, pe care a cumpărat-o în 2004, şi un autoturism Eagle din 1993. De asemenea, acesta a declarat și „bijuterii diverse” în valoare de 88.000 euro (cu 2.000 euro în plus față de 2021), dobândite după Revoluție, şi de 10.650 de euro pentru cele obținute în perioada 1976-1989.

Guvernatorul deține o colecție de monede numismatice în valoare 80.000 de euro, tablouri și icoane în valoare de 20.000 de euro dobândite după Revoluție și de 6.500 de euro obținute în perioada 1976-1989. El mai deține și veselă de argint, în valoare totală de 7.650 euro.

Mugur Isărescu are 13 conturi la băncile din România, cel mai mare având un sold de 400.000 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Guvernatorul BNR mai este și acționar majoritar la Măr SRL, cu acțiuni în valoare de 1,15 milioane lei. El deține, de asemenea, titluri de stat în valoare de peste 1,66 milioane lei.

Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, a declarat un salariu de 971.579 anul trecut, în creștere față de 2021, când a încasat 913.616 lei. El a mai raportat și o pensie de 174.144 lei (cu 25.897 mai mare față de 2021), la care se adaugă și o pensie specială de fost parlamentar PSD de peste 57.961 lei. Georgescu nu a mai declarat venituri din activitatea didactică la Academia de Studii Economice nici în 2022 și nici în 2021, după ce în 2020 a obținut venituri de 1.000 lei. Acesta a mai înregistrat și un venit de 3.857 lei din drepturi de proprietate intelectuală de la editura Compania de Librării.

Viceguvernatorul Leonardo Badea (fost șef al ASF) a încasat un salariu de la BNR de 904.768 în 2022, în creștere față de anul precedent, când a încasat 852.520 lei. El a mai încasat anul trecut 76.816 lei venit net la funcția de bază în calitate de profesor titular la Academia de Studii Economica, 12.799 salariu de profesor la Universitatea Valahia din Târgoviște și 468 de la Universitatea De Vest din Timișoara.

Viceguvernatorul BNR Eugen Nicolăescu a încasat un salariu de 904.985 lei, în creștere față de anul precedent, când a încasat 851.920 lei. El a încasat anul trecut și o pensie specială de fost parlamentar PNL de 161.654 lei, față de 143.242 lei în 2021.

Gheorghe Gherghina, membru al consiliului de administrație, a avut venituri de 283.590 lei în 2022, față de 270.000 lei în 2021.

#Isărescu #BNR #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sezonul 2025 al cireșelor aduce provocări și oportunități pentru producătorii moldoveni, în contextul unor fluctuații semnificative pe piața internațională, anunță Asociația Moldova Fruct.

Deși exporturile în volum au scăzut față de anul trecut – doar 8000 de tone față de 10.000 de tone în iunie 2024 – valoarea totală a exporturilor a crescut spectaculos, ajungând la 20 milioane de dolari, față de 13 milioane în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea cu 51,4% a prețului mediu de export a compensat pierderile cantitative.

Situația regională a influențat direct acest salt valoric. În timp ce Italia se bucură de un sezon bogat și o cerere crescută, alte țări importante producătoare, precum Grecia și Turcia, au fost afectate sever de condițiile meteo extreme din primăvară. Inclusiv recolta din Republica Moldova a fost influențată de acești factori, cu efecte asupra volumelor disponibile pentru export.

Pe lângă valoarea crescută, o schimbare notabilă este și în structura geografică a exporturilor. Dacă în 2024 84% din cireșe mergeau spre țările CSI, în 2025 ponderea a scăzut la 70%. În schimb, livrările către statele din Uniunea Europeană s-au majorat de la 16% la 28%. Printre noile piețe se numără Italia, Croația, Serbia, Bosnia și Danemarca.

Piața din România s-a remarcat printr-o evoluție spectaculoasă: în iunie 2025 au fost exportate 1666 tone de cireșe moldovenești, de aproape două ori mai mult decât în aceeași lună din 2024 (842 tone), iar valoarea acestora a crescut cu 65%.

#exporturi #Cireșe #UE #Moldova