Rusia a încheiat prima jumătate a anului cu un deficit bugetar de 2.600 miliarde de ruble (28,26 miliarde de dolari)

Rusia a încheiat prima jumătate a anului cu un deficit bugetar de 2.600 miliarde de ruble (28,26 miliarde de dolari), pe fondul diminuării cheltuielilor şi creşterii veniturilor în luna iunie, ceea ce ajută Moscova în efortul său de a ţine sub control finanţele Rusiei, transmite agenția Reuters, citată de Agrpres.

Comparativ, în prima jumătate a anului trecut, Rusia a afişat un surplus bugetar de 1.480 de miliarde de ruble, însă între timp cheltuielile semnificative pentru susţinerea campaniei militare din Ucraina precum şi efectele sancţiunilor occidentale asupra veniturilor Rusiei din exporturile de petrol şi gaze au golit visteria Guvernului de la Moscova.

La finele anului trecut, Ministerul rus al Finanţelor a încetat să mai publice date referitoare la execuţia bugetară pe fiecare lună, însă pe baza datelor publicate vineri, în luna iunie 2023 Rusia a înregistrat un surplus bugetar de 816 miliarde ruble. Asta după un deficit de aproape 1.000 de miliarde de ruble în luna aprilie şi un surplus de 13 miliarde de ruble în luna mai.

Potrivit Reuters, veniturile Rusiei care nu au legătură cu petrolul şi gazele au fost mai mari cu 17,8% în perioada ianuarie-iunie anul curent, comparativ cu perioadă similară a anului trecut. Însă veniturile din exporturile de petrol şi gaze, care sunt cruciale pentru Rusia, au scăzut cu 47% în ritm anual în primul semestru, iar Ministerul de Finanţe a dat vina pentru această scădere pe cotaţiile mai mici la ţiţeiul Ural precum şi pe diminuarea exporturilor de gaze naturale ruseşti.

Per total, cheltuielile bugetare ale Rusiei au fost cu 19,5% mai mari în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce veniturile au fost mai mici cu 11,7%.

Ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, a spus în repetate rânduri că Rusia va încheia anul 2023 cu un deficit bugetar de maximum 2% din PIB. Însă, mulţi analişti nu sunt de acord cu aceste prognoze pe care le consideră optimiste iar Fondul Monetar Internaţional se numără printre instituţiile care se aşteaptă la un deficit bugetar mult mai mare în acest an.

Anul trecut, Rusia a înregistrat un deficit bugetar de 3.290 miliarde de ruble. Pentru a acoperi gaura fiscală, Rusia a cheltuit deja în acest an 506 miliarde de ruble de la fondul suveran, unde se acumulează veniturile din exporturile de petrol ale ţării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #deficit #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.