Cea mai mare piață din sudul Moldovei a fost deschisă la Slobozia Mare. Costul total al lucrărilor - 2,6 milioane lei

Veste bună pentru producătorii și consumatorii din sudul țării, la Slobozia Mare, raionul Cahul a fost lansată cea mai mare piață din sudul Moldovei. Acolo, vizitatorii vor avea posibilitatea să procure lapte și brânzeturi, carne proaspătă, legume și fructe, cereale și nuci, produse din piele și blană, articole de artizanat, produse de cei aproape 1400 de antreprenori și gospodari din localitate.

Este vorba despre o piață transfrontalieră cu hală modernă, unde locuitorii din regiune, dar și de dincolo de Prut vor putea face cumpărături. Noua piață oferă condiții moderne de comercializare și va fi deschisă șapte zile din șapte.

Piața în stil rustic, dar cu o hală modernă, a fost construită de la zero cu suportul oferit de Elveția în cadrul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală” (1,1 milioane lei) și Programul guvernamental „DAR 1+3″ (250 mii lei), dar și contribuția Consiliului raional Cahul (300 mii lei), Primăria Slobozia Mare (837 mii lei) și a celor 150 de moldoveni originari din Slobozia Mare, stabiliți în diasporă (177 mii lei). Costul total al lucrărilor a fost de 2,6 milioane lei.

„Biroul Relații cu Diaspora are o mare oportunitate de a colabora cu comunitățile din Republica Moldova prin intermediul programului guvernamental DAR 1+3. Apreciem această intervenție, mai cu seamă pentru faptul că ne aduce mai aproape de băștinașii plecați care sunt parte a diasporei, mereu gata să contribuie la dezvoltarea locală și, respectiv a țării”, a spus Nadejda Zubco, șefa Biroului pentru Relații cu Diaspora.

Piața, inclusiv hala agroalimentară modernă, are o capacitate de 20 de locuri pentru comercializarea de produse din carne și lactate, 20 de locuri pentru comerț din camioane/automobile, 25 de locuri la tarabe, 5 gherete pentru produse industriale. Astfel, producătorii din Slobozia Mare vor atrage anual circa 12 mii de persoane din zona de sud a țării și România.

„Sunt extrem de surprinsă să văd rezultate atât de frumoase realizate într-o perioadă atât de scurtă, aici, la Slobozia Mare. Aceasta ne vorbește despre voința actorilor locali să își unească eforturile pentru binele oamenilor din comunitate. Mă bucur să constat că suportul oferit de Guvernul Elveției este multiplicat la nivel local, inclusiv cu implicarea băștinașilor. Toate acestea aduc rezultate care depășesc cu mult așteptările stabilite inițial în cazul celor 120 inițiative realizate cu suportul proiectului Migrație și dezvoltare locală”, a menționat Caroline Tissot, directoarea Biroului de cooperare al Elveției în Republica Moldova.

Dezvoltarea economică a satului Slobozia Mare este realizată în baza Foii de parcurs de dezvoltare economică locală 2019-2022, elaborată de businessul local în parteneriat cu autoritățile locale și băștinașii plecați din localitate. Toate acestea conform unei metodologii bine stabilite a proiectului Elveția-PNUD „Migrație și dezvoltare locală”.

„Această piață este un catalizator puternic pentru economia locală din Slobozia Mare – generând oportunități mai bune de vânzare a produselor locale și venituri decente pentru familii, precum și venituri pentru bugetul local. Mai mult, a devenit o atracție regională și transfrontalieră pentru cumpărători, turiști și vizitatori, încurajând turismul local în regiunea de sud a Moldovei”, susține Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Piața este un element care completează și promovează nu numai dezvoltarea economică locală și regională, ci și activitatea turistică a localității. Proximitatea de portul Giurgiulești și de lacul Beleu, parte a rezervației Biosferei „Prutul de Jos”, inclusă în rețeaua mondială a UNESCO în 2018, ajută localitatea să dezvolte o ofertă turistică atractivă cu 24 puncte de interes, un centru de informare turistică, un muzeu cu peste 10 mii de exponate și ansamblul etnofolcloric „Mocănașii”.

„Pot afirma cu toată încrederea că Slobozia Mare este un pol economic la sudul țării și o destinație turistică inedită. Toate acestea le-am obținut prin schimbări realizate în comun cu agenții economici, gospodarii și băștinașii. Astfel, cu pași și victorii mici, monitorizate permanent am ajuns la realizări importante, menite să schimbe spre bine viața oamenilor”, a declarat Valentina Carastan, primara de Slobozia Mare.

Slobozia Mare este una dintre cele 25 de localități susținute de proiectul Elveția-PNUD „Migrație și dezvoltare locală” pentru dezvoltarea economiilor locale.

#slobozia mare #piata #comercializare #produse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.