Teama de inflaţie a forţat toate băncile centrale mari din Europa de Est să scumpească creditul

08 Oct. 2021, 13:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
08 Oct. 2021, 13:32 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Ultimul rebel al Europei de Est, banca naţională a Poloniei, a majorat pe neaşteptate dobânda de politică monetară, semn că se teme mai mult de persistenţa inflaţiei şi de pericolul apariţiei unei spirale salarii-pre­ţuri care se autoîntreţine decât de frânarea creşterii economice. Astfel de temeri i-au determinat şi pe şefii băncilor centrale din Ungaria şi Cehia să crească dobânzile, adică să scumpească creditarea, încă de la începutul verii. Dobânzile sunt principalul instrument prin care băncile centrale pot ţine sub control inflaţia, scrie Ziarul Financiar.

În regiune, tonul l-a dat Ungaria, ţară cu datorii mari, a cărei monedă este predispusă la deprecieri considerabile şi al cărei guvern este pus pe cheltuieli electorale mari. A urmat Cehia, unde un pericol în plus pentru stabilitatea preţurilor este penuria de forţă de muncă.

Când cererea de forţă de muncă este mai mare decât oferta, salariile tind să crească, iar când salariile urcă, urcă şi preţurile. În plus, în Cehia, cea mai matură economie a regiunii, preţurile de consum sunt distorsionate şi de o piaţă imobiliară supraîncinsă. România, care a avut spaţiu de manevră mai mare cu dobânzile, a aşteptat până luna aceasta. Acţiunile băncilor centrale est-europene contrastează cu poziţia Băncii Centrale Europene şi cu cea a politicienilor germani, care asigură că factorii care stau la baza tendinţei actuale de creştere a preţurilor de consum, precum penuriile şi întreruperile din lanţurile de aprovizionare, sunt trecători.

16 Sept. 2026, 17:50
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Sept. 2026, 17:50 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.