Teama de inflaţie a forţat toate băncile centrale mari din Europa de Est să scumpească creditul

08 Oct. 2021, 13:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
08 Oct. 2021, 13:32 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Ultimul rebel al Europei de Est, banca naţională a Poloniei, a majorat pe neaşteptate dobânda de politică monetară, semn că se teme mai mult de persistenţa inflaţiei şi de pericolul apariţiei unei spirale salarii-pre­ţuri care se autoîntreţine decât de frânarea creşterii economice. Astfel de temeri i-au determinat şi pe şefii băncilor centrale din Ungaria şi Cehia să crească dobânzile, adică să scumpească creditarea, încă de la începutul verii. Dobânzile sunt principalul instrument prin care băncile centrale pot ţine sub control inflaţia, scrie Ziarul Financiar.

În regiune, tonul l-a dat Ungaria, ţară cu datorii mari, a cărei monedă este predispusă la deprecieri considerabile şi al cărei guvern este pus pe cheltuieli electorale mari. A urmat Cehia, unde un pericol în plus pentru stabilitatea preţurilor este penuria de forţă de muncă.

Când cererea de forţă de muncă este mai mare decât oferta, salariile tind să crească, iar când salariile urcă, urcă şi preţurile. În plus, în Cehia, cea mai matură economie a regiunii, preţurile de consum sunt distorsionate şi de o piaţă imobiliară supraîncinsă. România, care a avut spaţiu de manevră mai mare cu dobânzile, a aşteptat până luna aceasta. Acţiunile băncilor centrale est-europene contrastează cu poziţia Băncii Centrale Europene şi cu cea a politicienilor germani, care asigură că factorii care stau la baza tendinţei actuale de creştere a preţurilor de consum, precum penuriile şi întreruperile din lanţurile de aprovizionare, sunt trecători.

17 Iun. 2026, 16:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Iun. 2026, 16:55 // Actual //  Grîu Tatiana

Parlamentul României analizează eliminarea taxei de 25 de lei (aproximativ 1,25 euro) aplicate coletelor din afara Uniunii Europene, o măsură care a stârnit controverse între susținătorii comerțului online și reprezentanții magazinelor locale. Proiectul de lege, care a primit deja mai multe avize favorabile în Parlament, este prezentat de inițiatori drept o soluție pentru reducerea costurilor suportate de consumatori și simplificarea cumpărăturilor online. În schimb, comercianții români avertizează că eliminarea taxei ar putea favoriza și mai mult platformele asiatice precum Temu și Shein, cu efecte negative asupra economiei locale și pieței muncii.

Taxa logistică se aplică coletelor extracomunitare cu valoare redusă. Potrivit susținătorilor proiectului, aceasta majorează artificial costul produselor comandate și creează sarcini administrative suplimentare pentru operatorii poștali și firmele de curierat.

De cealaltă parte, Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) susține că eliminarea taxei ar amplifica avantajele competitive ale marilor platforme din afara Uniunii Europene. Organizația citează un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, potrivit căruia vânzările comercianților non-UE către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei (aproximativ 880 de milioane de euro).

Conform cercetării, într-un scenariu în care platformele din afara UE își continuă expansiunea fără măsuri de echilibrare a pieței, economia României ar putea pierde aproximativ 1,78 miliarde de lei (circa 356 de milioane de euro) din contribuția sectorului la PIB în 2026, iar peste 4 600 de locuri de muncă ar putea dispărea.

Reprezentanții industriei mai arată că taxa de 25 de lei românești a adus la bugetul de stat circa 32 de milioane de euro doar în primele trei luni ale anului 2026.

Amintim că în Republica Moldova autoritățile intenționează să aplice taxe pentru cumpărăturile pe coletele internaționale din octombrie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!