Teama de inflaţie a forţat toate băncile centrale mari din Europa de Est să scumpească creditul

08 Oct. 2021, 13:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
08 Oct. 2021, 13:32 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Ultimul rebel al Europei de Est, banca naţională a Poloniei, a majorat pe neaşteptate dobânda de politică monetară, semn că se teme mai mult de persistenţa inflaţiei şi de pericolul apariţiei unei spirale salarii-pre­ţuri care se autoîntreţine decât de frânarea creşterii economice. Astfel de temeri i-au determinat şi pe şefii băncilor centrale din Ungaria şi Cehia să crească dobânzile, adică să scumpească creditarea, încă de la începutul verii. Dobânzile sunt principalul instrument prin care băncile centrale pot ţine sub control inflaţia, scrie Ziarul Financiar.

În regiune, tonul l-a dat Ungaria, ţară cu datorii mari, a cărei monedă este predispusă la deprecieri considerabile şi al cărei guvern este pus pe cheltuieli electorale mari. A urmat Cehia, unde un pericol în plus pentru stabilitatea preţurilor este penuria de forţă de muncă.

Când cererea de forţă de muncă este mai mare decât oferta, salariile tind să crească, iar când salariile urcă, urcă şi preţurile. În plus, în Cehia, cea mai matură economie a regiunii, preţurile de consum sunt distorsionate şi de o piaţă imobiliară supraîncinsă. România, care a avut spaţiu de manevră mai mare cu dobânzile, a aşteptat până luna aceasta. Acţiunile băncilor centrale est-europene contrastează cu poziţia Băncii Centrale Europene şi cu cea a politicienilor germani, care asigură că factorii care stau la baza tendinţei actuale de creştere a preţurilor de consum, precum penuriile şi întreruperile din lanţurile de aprovizionare, sunt trecători.

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.