Cea mai periculoasă armă a lui Putin: Ea se găsește în Occident

Războiul declanșat de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022 în Ucraina a depășit borna celor 5 luni și liderul de la Kremlin nu dă niciun semn că ar vrea să sfârșescă această agresiune brutală a Moscovei. Însă, acum el se folosește de cea mai periculoasă armă a sa, propria democrație a Occidentului, pentru a lovi Europa și lumea democrată.

Putin știe că alegătorii din Occident se vor revolta din cauza recesiunii din economia lor, cu mult înainte ca oamenii să o facă, potrivit unei analize din Bloomberg.

În săptămânile care au precedat invazia Ucrainei de către Vladimir Putin, Rusia a semănat în mod deliberat confuzie cu privire la intențiile sale. Moscova a spus că nu intenționează să cotropească țara vecină, ci doar și-a adunat trupele la graniță.

Acum, Putin face același lucru cu intențiile sale de a reduce consumul de combustibil, alimente și îngrășăminte. Spre exemplu, ieri, un purtător al Kremlinului a spus că Putin nu vrea să taie complet gazele care ajung în Europa, chiar dacă Gazprom și-a redus aprovizionarea la un nivel scăzut, de numai 20% din capacitate, invocând evident dificultăți tehnice.

Un analist, Julian Lee avertiza că nu poți avea încredere în promisiunile lui Putin, cu privire la astfel de lucruri. Cu siguranță, Putin nu este un tip înalt, dar el știe judo.

De fapt, familiaritatea lui Putin cu această artă marțială este deosebit de relevantă aici, nota Liam Denning, deoarece liderul Rusiei transformă puterea presupusă a Occidentului – democrația – într-o slăbiciune.

Ca autocrat, cu o mass-media locală captivă, Putin poate continua să-și sărăcească propriul popor, atâta timp cât vrea. Dar știe că, crizele alimentare și energetice, pe care le provoacă în întreaga lume erodează rapid poziția politică a rivalilor săi din Occident.
Așa au căzut până acum, prim-miniștrii britanic și italian, Boris Johnson și Mario Draghi.

Noile arme americane par să schimbe cursul pe frontul din Ucraina, dar Putin poate crede că ne va supraviețui. Și, în mintea lui, speră că poate avea dreptate.

#arma #occident #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.