Cel mai scump obiectiv de infrastructură realizat în țara vecină de după revoluția din '89 va fi inaugurat azi

Cel mai scump obiectiv de infrastructură realizat în ultimii 30 de ani în România va fi inaugurat la Brăila. Este vorba despre podul peste Dunăre care va fi deschis circulaţiei rutiere începând de azi, de la ora 13.00.

Conform programului anunţat de organizatori, la festivităţi vor participa Klaus Iohannis, preşedintele României, Marcel Ciolacu, premierul României, Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, Adina Vălean, comisarul european pentru Transport, dar şi reprezentanţi ai ambasadelor şi guvernelor Italiei şi Japoniei, ţările din care provin constructorii principali ai podului.

Podul leagă judeţele Brăila şi Tulcea, dar asigură şi legătura dintre provinciile Muntenia, Dobrogea şi Moldova. Unul dintre picioarele podului se află aproape de intrarea în oraşul Brăila şi la doar 10 kilometri de oraşul Galaţi. Traversarea Dunării va fi gratuită în primii cinci ani, iar la început aceasta se va face doar ziua astfel încât muncitorii să poată demonta schelele pe parcursul nopţii.

Potrivit autorităţilor române, obiectivul de la Brăila este cel mai lung pod suspendat din România şi al treilea din Europa ca dimensiune.

De asemenea, podul este cea mai înaltă construcţie din România şi cea mai scumpă lucrare de infrastructură realizată în ultimii 30 de ani în ţară. Lucrarea a costat aproximativ 363 de milioane de euro, iar banii au fost alocaţi din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Din punct de vedere tehnic, podul are două benzi pe sens, trotuare şi o lungime de 1,9 kilometri. Uriaşele cabluri de ancoraj care susţin construcţia au în compoziţie fire de oţel care însumează 81.000 de kilometri.

În ceea ce priveşte drumurile de legătură, acestea sunt realizate doar parţial, urmând să fie finalizate pe parcursul anului. Drumul principal Brăila-Jijila are o lungime de 19 kilometri si două benzi de circulaţie pe sens. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin are o lungime de 4,3 kilometri şi a fost proiectat cu o bandă de circulaţie pe sens. Șoseaua care vine de la pod va fi legată de Drumul Expres Galaţi-Brăila aflat în construcţie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pod #infrastructura #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.