Moldovenii milionari cu afaceri fabuloase peste Prut. Cei companii au?

Moldovenii aveau 7 363 de companii peste Prut la sfârșitul lunii iulie, cu un capital de 66,7 milioane de euro, arată datele Camerei Registrului și Comerțului din România.

Doar în luna iulie, moldovenii și-au înființat 21 de companii peste Prut situându-se pe locul 12 în clasamentul companiilor străine înființate. Valoare capitalului subscris a însumat 12 milioane de euro.

Cea mai mari companie fondată de un moldovean în România este INVESTMENT ADH INT SRL (2,5 milioane de euro capitalul social) de la Suceava controlată de Teodor Haucă, fost senator PD de Rădăuți în perioada 1996-2000 și care controlează unul dintre cei mai mari producători de medicamente din Republica Moldova Balkan Pharmaceuticals prin intermediul fiului său Alin Haucă.

Fostul senator, declara anterior că intenționează să construiască la Iași și un proiect imobiliar de amploare, cu 60 de imobile pe un teren de 12 hectare în zona Nicolina.

O altă companie fondată de un moldovean este P & K COMPANY S.R.L. de la Iași cu un capital social de 418 mii de euro. Domeniul de activitate este management şi de consultanţă în management. Anul trecut a avut o cifră de afaceri de peste 100 de mii de euro și un profit de 45,5 mii de euro.

Alte două companii Bucovina S.A de la Suceava și Jardi R.M de la Brașov din domeniul lactatelor sunt controlate de milionarul moldovean Vladimir Jardan. Vladimir Jardan împreună cu familia sa, controlează mai multe companii din domeniul lactatelor din Moldova, România, Ucraina, Kazahstan și Germania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milionari #companii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.