Expert-Grup: Statul sufocă afacerile și golește băncile pentru a-și acoperi deficitul

Republica Moldova trebuie să inițieze o reformă fiscală amplă pentru a readuce deficitul bugetar în limite controlabile și pentru a evita efectele negative asupra economiei, avertizează expertul economic Adrian Lupușor într-o analiză publicată de Expert-Grup.

Potrivit documentului, deficitul bugetar s-a menținut în ultimii ani la 4-5% din PIB, nivel considerat excesiv pentru economia moldovenească. Expertul susține că acest dezechilibru obligă statul să se împrumute masiv de pe piața internă, concurând astfel sectorul privat pentru resursele financiare disponibile în bănci.

Analiza arată că aproximativ 40% din datoria de stat este contractată pe plan intern, la dobânzi de 9-10%, ceea ce reduce disponibilitatea creditelor pentru companii și investiții private. În consecință, Moldova rămâne una dintre țările cu cel mai redus nivel al creditării bancare raportate la PIB din regiune, de doar 29% în 2025.

Expert-Grup atrage atenția că deficitul bugetar ridicat complică și activitatea Băncii Naționale a Moldovei, alimentând presiunile inflaționiste și reducând interesul băncilor de a finanța economia reală. Astfel, instituțiile financiare preferă să împrumute statul, considerat un debitor cu risc redus, în loc să acorde credite companiilor.

În același timp, analiza respinge ideea că problema poate fi rezolvată prin reducerea cheltuielilor publice. Potrivit datelor prezentate, Moldova cheltuie prin sectorul public, în medie, 35,6% din PIB, sub nivelul majorității statelor din regiune. Mai mult, investițiile publice capitale reprezintă doar 3,4% din PIB, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Europa de Est.

Autorul concluzionează că ajustarea fiscală trebuie realizată în principal prin creșterea veniturilor bugetare, inclusiv prin combaterea economiei informale, reducerea evaziunii fiscale și eliminarea numeroaselor facilități și excepții fiscale. Potrivit estimărilor citate în analiză, aceste măsuri ar putea aduce venituri suplimentare de 2-4% din PIB în următorii patru-cinci ani.

O atenție deosebită este acordată sistemului TVA. Expert-Grup estimează că, deși cota standard de TVA este de 20%, cota efectivă este de aproximativ 10%, iar peste 30 de miliarde de lei anual nu ajung la buget din cauza cotelor reduse, scutirilor și excepțiilor fiscale aplicate diferitelor categorii de bunuri și servicii. În acest context, organizația recomandă unificarea cotei TVA și restrângerea facilităților fiscale pentru a consolida veniturile statului și a reduce inechitățile din sistemul fiscal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforma #Fisc #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.