Cele mai puternice state din lume. Rusia lui Putin s-a prăbușit în clasament. Pe ce loc se află Republica Moldova

SUA rămân cea mai puternică națiune din lume, în vreme ce Rusia coboară pe a 7-a poziție ca importanță, potrivit ediției 2022 a Raportului Elcano Global Presence 2022.

Spaniolii de la Elcano Royal Institute, calculează un indice agregat care măsoară mai mulți parametri- puterea economică, cea militară și „soft presence”, care cuprinde dezvoltarea culturală, turistică, sportivă și științifică.

Indicele Elcano include 16 variabile și oferă rezultate începând din 1990. Acest lucru permite o analiză a evoluției procesului de globalizare de atunci și modul în care puterea unor țări a crescut sau a scăzut în timp.

Republica Moldova se află pe locul 129 ca importanță, potrivit indiciului Elcano.

Înainte de izbucnirea pandemiei, globalizarea dădea deja semne de oboseală, scriu autorii Raportului. De altfel, suma valorii Indicelui de Prezență Global Elcano a tuturor țărilor pentru care l-am calculat a atins maximul în 2015. De atunci, această valoare a înregistrat un ușor recul.

Dintre cele trei dimensiuni ale prezenței globale- cea economică, militară și „soft”, cea din urmă este cea mai afectată (scădere de 7% între 2020 și 2021), în ciuda faptului că schimburile soft fuseseră cele care au dat dovadă de cel mai mare dinamism în ultimele două decenii.

Clasamentul primelor 20 de țări rămâne relativ stabil

Clasamentul primelor 20 de țări rămâne relativ stabil, același grup de țări ocupând poziții similare timp de câțiva ani consecutivi.

Dar, de-a lungul timpului, evolutia nu este deloc omogenă, existând țări care și-au întărit prezența globală și altele care și-au diluat-o.

Astfel, în 1990, clasamentul era condus de SUA, urmate de Rusia, Franţa şi Marea Britanie; în 2022, SUA rămâne pe prima poziţie, urmate de China, Germania şi Japonia. Rusia a coborât acum pe poziția a 7-a.

SUA este, după China, țara cu cea mai puternică prezență globală în această perioadă și continuă să conducă pe fiecare dintre cele trei dimensiuni și la majoritatea celor 16 indicatori.

Dar dinamica pe care o înregistrează China este mai puternică, iar decalajul față de SUA se reduce tot mai mult.

Spania este țara care a pierdut cel mai mult din cele 150 de țări pentru care se calculează Indicele, în ciuda menținerii pe locul 13. Efectul pandemiei a fost deosebit de puternic asupra economiei spaniole, mai ales efectul asupra turismului. Toate cele 16 variabile incluse în indice, înregistrează scăderi, cu excepția exporturilor de bunuri și a investițiilor străine.

Această ediție a Indiceului nu include efectul războiului din Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei sau criza energetică, care vor fi vizibile în edițiile viitoare.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.