Cele mai răspândite și populare soiuri de struguri. Cabernet Sauvignon și Merlot în TOP

Merlot și Cabernet Sauvignon sunt cele mai răspândite și populate struguri soiuri de struguri. De asemenea, Merlotul este cel mai iubit vin din Franța și al doilea cel mai popular vin din lume. Ambele soiuri sunt cultivate și în Republica Moldova.

Merlotul este denumit diferit în funcție de regiunea în care a fost cultivat: în Franța poartă denumirea de Merlan, Bignay, Plant Medoc; în Germania i se spune Merlot Blau, Bigney, Vitraille, iar Bordeleze Belcha este denumirea pe care o poartă în Spania. Merlotul este un soi de struguri care își găsește rădăcinile, într-adevăr, în distinctul Medoc, Franța, dar care se cultiva pe tot globul fiind un soi de struguri cameleonic adaptându-se la orice climat. Regiunea Bordeaux din Franța este renumită pentru cultivarea acestui soi de struguri.

Cabernet Sauvignon este soiul cu cea mai largă răspândire în rândul celor cinci varietăți dominante din districtele Medoc și Graves ale regiunii franceze Bordeaux. Acesta își are originea în provincia franceză Gironde. Cabernet Sauvignon și-a căpătat popularitatea, iar consumatorii din Franța l-au clasat pe locul I înaintea Merlotului. Acesta poartă mai multe denumiri în funcție de regiunea în care se cultivă, de exemplu: Bordeaux, Cabernet, Kaberne Sovinion, Petit Cabernet, Vidure, Petit Vidure sau Marchoupet. Vinul Cabernet Sauvignon a luat naștere când cultivatorii din sud-vestul Franței s-au gândit să încrucișeze 2 soiuri de struguri: Cabernet Franc și Sauvignon Blanc. Cabernet Sauvignon a devenit popular printre consumatori datorită rezistenței la temperaturi scăzute.

Pe locul 3 se regăsește soiul Tempranillo. Tempranillo este un soi de struguri negri cultivat pe scară largă pentru a face vinuri roșii cu corporație în Spania natală. Numele său provine de la cuvântul spaniol temprano, ceea ce înseamnă că se maturizează cu câteva săptămâni mai devreme decât majoritatea strugurilor roșii spanioli.

#cele mai răspândite #struguri #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moneda japoneză şi-a continuat luni deprecierea în raport cu dolarul american, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul monedei naţionale, transmit Kyodo şi Reuters.

Luni, dolarul american se tranzacţiona pentru 154,28 yeni la Tokyo, cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 34 de ani, depăşindu-l pe cel care a determinat Banca Centrală a Japoniei (BoJ) să intervină pe piaţă în octombrie 2022.

Declinul yenului vine pe fondul unei aprecieri mai ample a dolarului, sprijinit de datele economice care indică faptul că rezerva Federală a SUA ar putea amâna până în septembrie reducerea dobânzilor. De asemenea, evoluţia dolarului a fost determinată şi de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministrul nipon de Finanţe, Shunichi Suzuki, a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe piaţa valutară, iar Tokyo „este pe deplin pregătit să acţioneze”.

Luna trecută, BoJ a majorat dobânda de referinţă, punând punct unei perioade de opt ani în care a practicat o politică de dobânzi negative. Începând din 2016, Banca Japoniei a practicat o politică de dobânzi negative pentru a sprijini activitatea economică şi a favoriza inflaţia, care în Japonia a fost mult timp foarte scăzută. BoJ era ultima mare bancă centrală din lume care aplica dobânzi negative, după ce în Europa această politică a fost abandonată în 2022.

În 2022, autorităţile nipone au cheltuit 9.200 miliarde de yeni (60,6 miliarde de dolari) pentru a sprijini moneda naţională, în trei intervenţii, de fiecare dată insistând că nu protejează un anumit nivel al yenului.