Cererea de euro scapă de sub control, piața nu mai face față

Gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta venită de la populație a scăzut la 92%, de la 95% în februarie și arată un dezechilibru ușor în piață, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În termeni absoluți, oferta de valută din partea persoanelor fizice a crescut la 270,9 milioane euro, în urcare cu 11,6% față de luna precedentă. Totuși, cererea din partea companiilor a avansat mai rapid, ajungând la 294,6 milioane euro, în creștere cu 15,2%, ceea ce a redus capacitatea pieței de a acoperi integral necesarul.

Per ansamblul primului trimestru, situația rămâne mai stabilă, gradul de acoperire fiind de 92,4%, peste nivelul de 85% înregistrat în aceeași perioadă din 2025, ceea ce indică o îmbunătățire față de anul trecut.

În luna martie, BNM nu a intervenit pe piața valutară, lăsând ajustările să se producă natural, în funcție de cerere și ofertă.

În același timp, cursul leului moldovenesc a rămas relativ stabil, euro variind ușor de la 20,1250 lei în februarie la 20,1430 lei în martie. În structura valutei vândute de populație, euro continuă să domine, cu o pondere de 69,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Impozitele pe bunurile imobiliare ar putea crește în perioada următoare, după ce Guvernul propune eliminarea pragului minim din Codul fiscal, o măsură care va permite autorităților locale să stabilească liber nivelul taxelor pentru locuințe și terenuri.

Potrivit documentului, măsura urmărește două obiective-cheie: creșterea autonomiei administrațiilor publice locale și reducerea presiunii fiscale asupra contribuabililor, în special în contextul reevaluărilor periodice ale imobilelor, care au dus în ultimii ani la majorări de taxe.

În prezent, legislația impune o limită minimă a impozitului pentru anumite categorii de bunuri imobiliare. Eliminarea acesteia ar permite primăriilor să ajusteze taxele în funcție de realitățile economice locale, inclusiv să le reducă acolo unde este necesar.

Proiectul prevede că toate categoriile de imobile, inclusiv locuințele, garajele, terenurile aferente și loturile pomicole, vor intra sub incidența noilor reguli, iar cota concretă va fi stabilită anual de autoritățile locale, fără a mai fi condiționată de un prag minim.

În paralel, Guvernul anunță o reformă mai amplă a sistemului de impozitare a proprietăților, planificată pentru 2027. Printre schimbările analizate se numără reintroducerea unor cote maxime, dar și transferul către autoritățile locale a dreptului de a decide cine beneficiază de scutiri sau reduceri și în ce proporție.

Menționăm că anterior directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.