Gaură financiară! Moldovenii consumă pe credit, iar economia a intrat pe minus

Economia Republicii Moldova continuă să funcționeze pe deficit financiar, arată datele Băncii Naționale a Moldovei, care indică un necesar net de finanțare de 16,7 miliarde lei în trimestrul III 2025, nivel mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, dar în continuare ridicat și relevant pentru vulnerabilitatea economică. Acest indicator, considerat esențial pentru evaluarea „sănătății financiare” a unei economii, arată că țara consumă mai multe resurse decât generează, iar raportul față de PIB, de 16,4%, confirmă menținerea dezechilibrelor.

Principala sursă a acestui deficit vine din partea gospodăriilor populației, care au avut cea mai mare contribuție negativă, pe fondul retragerilor masive de bani din depozite și numerar, în valoare de peste 11,8 miliarde lei, dar și al creșterii împrumuturilor contractate, de circa 4 miliarde lei. Practic, populația a cheltuit și s-a împrumutat mai mult decât a economisit, accentuând presiunea asupra întregului sistem financiar.

În același timp, sectorul companiilor nefinanciare a înregistrat o evoluție opusă, cu o capacitate netă de finanțare, activele financiare ajungând la peste 4,5 miliarde lei, susținute în special de acumulări de numerar, depozite și investiții în titluri de datorie. Sectorul financiar a avut rolul principal în finanțarea economiei, cu împrumuturi nete de peste 6,4 miliarde lei, confirmând dependența puternică a economiei de sistemul bancar.

Datele relevă și o dinamică în relația cu exteriorul, unde s-au înregistrat ieșiri nete de valută, de peste 10 miliarde lei, determinate în mare parte de vânzările de valută ale populației, estimate la 13,6 miliarde lei, semnal care poate indica presiuni asupra lichidității și a stabilității cursului valutar.

În același timp, sectorul public a contribuit la necesarul de finanțare, însă într-o măsură mai redusă comparativ cu populația, ceea ce arată că dezechilibrele majore se formează la nivelul comportamentului de consum și economisire al gospodăriilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ceredit #leu #deficit #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.