Peste 84 de milioane de lei în două săptămâni, împărțite de AIPA fermierilor: aproape 40% din fond deja cheltuit

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a autorizat, în prima jumătate a lunii aprilie, plăți de peste 84 de milioane de lei pentru susținerea fermierilor, banii fiind alocați din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.

Potrivit instituției, în perioada 14–17 aprilie au fost autorizate spre plată 31,19 milioane de lei, bani destinați în principal plăților în avans. Suma a fost direcționată pentru achitarea primei tranșe în cazul a 44 de cereri depuse în 2025 (30,55 milioane lei), dar și pentru plata finală a trei cereri din 2024 (640 000 de lei). Toate dosarele au vizat modernizarea exploatațiilor zootehnice, în special din sectorul apicol.

Anterior, în intervalul 6–10 aprilie, AIPA a autorizat alte 53,05 milioane de lei. Cea mai mare parte în sumă de 50,58 milioane de lei a fost acordată sub formă de plăți postinvestiții pentru 61 de beneficiari. Fondurile au mers în special către investiții în exploatații zootehnice și în infrastructura de producere, procesare sau comercializare din sectorul vegetal. Alte 2,47 milioane de lei au fost alocate ca plăți în avans pentru modernizarea fermelor zootehnice.

Instituția reamintește că, doar în primul trimestru al anului 2026, aproximativ 39% din fondul anual destinat agriculturii a fost deja valorificat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#zootehnie #AIPA #subvenții #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să funcționeze pe deficit financiar, arată datele Băncii Naționale a Moldovei, care indică un necesar net de finanțare de 16,7 miliarde lei în trimestrul III 2025, nivel mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, dar în continuare ridicat și relevant pentru vulnerabilitatea economică. Acest indicator, considerat esențial pentru evaluarea „sănătății financiare” a unei economii, arată că țara consumă mai multe resurse decât generează, iar raportul față de PIB, de 16,4%, confirmă menținerea dezechilibrelor.

Principala sursă a acestui deficit vine din partea gospodăriilor populației, care au avut cea mai mare contribuție negativă, pe fondul retragerilor masive de bani din depozite și numerar, în valoare de peste 11,8 miliarde lei, dar și al creșterii împrumuturilor contractate, de circa 4 miliarde lei. Practic, populația a cheltuit și s-a împrumutat mai mult decât a economisit, accentuând presiunea asupra întregului sistem financiar.

În același timp, sectorul companiilor nefinanciare a înregistrat o evoluție opusă, cu o capacitate netă de finanțare, activele financiare ajungând la peste 4,5 miliarde lei, susținute în special de acumulări de numerar, depozite și investiții în titluri de datorie. Sectorul financiar a avut rolul principal în finanțarea economiei, cu împrumuturi nete de peste 6,4 miliarde lei, confirmând dependența puternică a economiei de sistemul bancar.

Datele relevă și o dinamică în relația cu exteriorul, unde s-au înregistrat ieșiri nete de valută, de peste 10 miliarde lei, determinate în mare parte de vânzările de valută ale populației, estimate la 13,6 miliarde lei, semnal care poate indica presiuni asupra lichidității și a stabilității cursului valutar.

În același timp, sectorul public a contribuit la necesarul de finanțare, însă într-o măsură mai redusă comparativ cu populația, ceea ce arată că dezechilibrele majore se formează la nivelul comportamentului de consum și economisire al gospodăriilor.