Cetățenii nu vor mai fi amăgiți de creditori. Cum va fi afișată dobânda în contract

Creditorii vor fi obligați să afișeze dobânda anuala efectivă în așa fel încât mărimea literelor și cifrelor să fie de cel puțin de trei ori mai mari decât mărimea literelor restului textului. O asemenea obligativitate se regăsește într-un proiect de lege, aprobat la ședința de astăzi, 19 mai a Parlamentului în prima lectură, scrie Realitatea.md.

Suplimentar, prin noua modificare a legislației se interzice dobânda flotantă pentru creditul valoarea căruia este mai mic de trei salarii medii lunare pe economie. Pentru anul 2021, salariul mediu lunar pe economie este de 9 900 de lei, respectiv aceste prevederi ar urma a fi aplicate dacă cetățenii vor contracta un credit de 29 700 de lei.

În cazul diminuării ratei medii a dobânzilor aferente soldurilor creditelor de la un an până la doi ani pe sectorul bancar calculat de către BNM, banca creditor va fi obligată să notifice debitorul contractant prin intermediul mijloacelor electronice despre această diminuare în termen de maxim cinci zile lucrătoare de la publicarea acestor date.

Potrivit autorilor, deputaților Fracțiunii parlamentare Partidul Acțiune și Solidaritate, Dumitru Alaiba și Dorian Istratii, proiectul va contribui la creșterea încrederii consumatorilor în produsele de credit comercializate, reducând prejudiciul și presiunea financiară asupra lor.

Proiectul are drept scop creșterea gradului de transparență în publicitatea creditelor și informarea corectă a consumatorului în procesul de selectare a ofertelor. În acest sens, au fost modificate legea privind contractele de credit pentru consumatori, legea cu privire la Banca Națională a Moldovei și Codului civil.

Proiectul urmează a fi aprobat în lectură finală.

#creditori #dobanda #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Eugeniu Rusu, a respins acuzațiile lansate de deputatul Ion Chicu la ședința plenară a Parlamentul Republicii Moldova de săptămâna trecută, calificându-le drept false și menite să inducă în eroare opinia publică.

Potrivit lui Eugeniu Rusu, afirmația potrivit căreia AGEPI ar colecta milioane de lei din drepturi de autor prin intermediul organizațiilor de gestiune colectivă este „un fals”. Directorul AGEPI a subliniat că instituția nu colectează bani din drepturi de autor sau drepturi conexe, această prerogativă revenind exclusiv organizațiilor de gestiune colectivă – asociații obștești create de titularii de drepturi pentru a le reprezenta interesele în raport cu utilizatorii.

„AGEPI nu colectează bani pentru dreptul de autor și dreptul conex. Aceste sume sunt administrate de organizațiile de gestiune colectivă, constituite de interpreți, producători de fonograme, videograme, fotografi, pictori și alți titulari de drepturi”, a precizat Eugeniu Rusu.

Directorul AGEPI a respins și afirmația potrivit căreia titularii de drepturi nu ar primi remunerații de ani de zile. Conform actelor de verificare pentru anii 2021–2022, aproximativ 600 de titulari de drepturi au beneficiat anual de remunerații.

De asemenea, șeful AGEPI a calificat drept neadevărată acuzația privind lipsa controalelor asupra activității organizațiilor de gestiune colectivă. Potrivit acestuia, încă din anul 2010, AGEPI efectuează anual controale, iar actele de control sunt publice și pot fi consultate pe pagina oficială a instituției, la compartimentul „Transparență”. Începând cu 2021, aceste rapoarte sunt disponibile separat pentru fiecare organizație de gestiune colectivă.

Pentru anul 2024, AGEPI anunță că până la sfârșitul anului vor fi inițiate proceduri de control pentru toate organizațiile de gestiune colectivă.

Referitor la acuzațiile privind existența unui monopol în sistemul de gestiune colectivă, Eugeniu Rusu a precizat că în prezent funcționează șase organizații – patru pentru drepturi de autor și două pentru drepturi conexe – iar alte cinci cereri pentru obținerea avizului de funcționare sunt în examinare.

Totodată, directorul AGEPI a subliniat că instituția respectă dreptul fundamental la asociere și nu poate interveni pentru a crea organizații de gestiune colectivă în domenii unde titularii de drepturi nu s-au asociat încă. În acest sens, AGEPI poartă discuții cu uniunile de creație și titularii de drepturi pentru a stimula constituirea unor organizații și în alte domenii, precum filmul, pictura sau fotografia.

„Nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de alegații eronate. Vom reveni și cu alte informații pe măsură ce acest subiect va fi polemizat în continuare”, a conchis Eugeniu Rusu.