Cetățenii nu vor mai fi amăgiți de creditori. Cum va fi afișată dobânda în contract

Creditorii vor fi obligați să afișeze dobânda anuala efectivă în așa fel încât mărimea literelor și cifrelor să fie de cel puțin de trei ori mai mari decât mărimea literelor restului textului. O asemenea obligativitate se regăsește într-un proiect de lege, aprobat la ședința de astăzi, 19 mai a Parlamentului în prima lectură, scrie Realitatea.md.

Suplimentar, prin noua modificare a legislației se interzice dobânda flotantă pentru creditul valoarea căruia este mai mic de trei salarii medii lunare pe economie. Pentru anul 2021, salariul mediu lunar pe economie este de 9 900 de lei, respectiv aceste prevederi ar urma a fi aplicate dacă cetățenii vor contracta un credit de 29 700 de lei.

În cazul diminuării ratei medii a dobânzilor aferente soldurilor creditelor de la un an până la doi ani pe sectorul bancar calculat de către BNM, banca creditor va fi obligată să notifice debitorul contractant prin intermediul mijloacelor electronice despre această diminuare în termen de maxim cinci zile lucrătoare de la publicarea acestor date.

Potrivit autorilor, deputaților Fracțiunii parlamentare Partidul Acțiune și Solidaritate, Dumitru Alaiba și Dorian Istratii, proiectul va contribui la creșterea încrederii consumatorilor în produsele de credit comercializate, reducând prejudiciul și presiunea financiară asupra lor.

Proiectul are drept scop creșterea gradului de transparență în publicitatea creditelor și informarea corectă a consumatorului în procesul de selectare a ofertelor. În acest sens, au fost modificate legea privind contractele de credit pentru consumatori, legea cu privire la Banca Națională a Moldovei și Codului civil.

Proiectul urmează a fi aprobat în lectură finală.

#creditori #dobanda #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele recente arată un dezechilibru economic major atât în România, cât și în Republica Moldova, unde activitatea economică este concentrată disproporționat în capitală, în timp ce zeci de regiuni contribuie marginal la produsul intern brut.

Potrivit informațiilor publicate de profit.ro, România are zece județe care nu generează nici măcar 1% din PIB-ul național. Este vorba despre: Bistrița-Năsăud (0,98%), Botoșani (0,92%), Sălaj (0,86%), Ialomița (0,85%), Vaslui (0,85%), Mehedinți (0,83%), Tulcea (0,82%), Călărași (0,76%), Covasna (0,72%) și Giurgiu (0,63%). În total, aproape trei sferturi dintre județele României produc sub 2% din economia țării.

În contrast, București generează peste 25% din PIB-ul României și este de departe principalul motor economic. După Capitală, doar patru județe pot fi considerate economii regionale puternice: Cluj (5,3%), Timiș (4,3%), Prahova (4,1%) și Constanța (4,1%). Restul țării funcționează cu ponderi reduse și fragmentate în economia națională.

Situația este și mai accentuată în Republica Moldova, unde concentrarea economică în jurul Capitalei atinge niveluri și mai mari. Chișinău generează circa 60% din PIB-ul național, produce 55% din întreaga producție industrială, concentrează 70% din lucrările de construcție și atrage 90% din investițiile populației în locuințe.

În plus, 75% din toate vânzările din țară au loc în Chișinău, 82% din afacerile mari sunt localizate în Capitală, iar 60% din angajații din sectorul real al economiei lucrează tot aici. Cheltuielile bugetului municipal al Chișinăului reprezintă aproximativ 25% din totalul cheltuielilor bugetelor publice locale.