Cetățenii nu vor mai fi amăgiți de creditori. Cum va fi afișată dobânda în contract

Creditorii vor fi obligați să afișeze dobânda anuala efectivă în așa fel încât mărimea literelor și cifrelor să fie de cel puțin de trei ori mai mari decât mărimea literelor restului textului. O asemenea obligativitate se regăsește într-un proiect de lege, aprobat la ședința de astăzi, 19 mai a Parlamentului în prima lectură, scrie Realitatea.md.

Suplimentar, prin noua modificare a legislației se interzice dobânda flotantă pentru creditul valoarea căruia este mai mic de trei salarii medii lunare pe economie. Pentru anul 2021, salariul mediu lunar pe economie este de 9 900 de lei, respectiv aceste prevederi ar urma a fi aplicate dacă cetățenii vor contracta un credit de 29 700 de lei.

În cazul diminuării ratei medii a dobânzilor aferente soldurilor creditelor de la un an până la doi ani pe sectorul bancar calculat de către BNM, banca creditor va fi obligată să notifice debitorul contractant prin intermediul mijloacelor electronice despre această diminuare în termen de maxim cinci zile lucrătoare de la publicarea acestor date.

Potrivit autorilor, deputaților Fracțiunii parlamentare Partidul Acțiune și Solidaritate, Dumitru Alaiba și Dorian Istratii, proiectul va contribui la creșterea încrederii consumatorilor în produsele de credit comercializate, reducând prejudiciul și presiunea financiară asupra lor.

Proiectul are drept scop creșterea gradului de transparență în publicitatea creditelor și informarea corectă a consumatorului în procesul de selectare a ofertelor. În acest sens, au fost modificate legea privind contractele de credit pentru consumatori, legea cu privire la Banca Națională a Moldovei și Codului civil.

Proiectul urmează a fi aprobat în lectură finală.

#creditori #dobanda #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a criticat modul în care băncile comerciale din Republica Moldova gestionează resursele financiare, acuzând sectorul bancar de pasivitate față de economia reală. Într-o declarație de la tribuna Parlamentului, șeful Executivului a afirmat că instituțiile financiare preferă să-și plaseze lichiditățile în hârtii de valoare și instrumente financiare sigure, în loc să crediteze întreprinderile mici și mijlocii sau agricultura – domenii vitale pentru dezvoltarea economică.

„Eu îmi dau seama că este o problemă. Am discutat cu guvernatoarea Băncii Naționale că trebuie să găsim un model mai eficient, fiindcă băncile au foarte multe lichidități pe care nu prea știu cum să le folosească. Ele le pun în hârtii de valoare, dar nu prea investesc în economia reală. Noi ne gândim cum să accelerăm acest proces și deja ne-am înțeles să avem ședințe comune cu băncile comerciale pentru a le asculta și a identifica soluții concrete”, a declarat premierul.

Munteanu a subliniat că, în opinia sa, situația se va ameliora după alegeri, odată cu revenirea stabilității politice și economice, dar a insistat că statul trebuie să intervină pentru a încuraja băncile să-și asume un rol mai activ în creditarea economiei.

„Eu am o ambiție personală – am fost implicat în programe de microfinanțare și am fost printre fondatorii ProCredit. În Ucraina, ProCredit finanța sectorul agrar, dar în Moldova, din păcate, nu. Dacă am putea prelua unele practici de acolo și să le aplicăm aici, ar fi foarte bine. Trebuie să ne gândim la sectorul mic și mijlociu, nu doar la clienți mari cu gajuri mari”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a criticat și filosofia conservatoare a sistemului bancar, care preferă garanțiile materiale mari în locul creditării productive:

„Modelul actual de a cere gaj mare și de a lichida activele în caz de problemă nu funcționează pentru IMM-uri. Băncile trebuie să învețe să facă altceva, să își schimbe filosofia.”
Totodată, premierul a atras atenția asupra efectului normelor prudențiale impuse la nivel european, care, în opinia sa, pot descuraja finanțarea unor sectoare precum agricultura:

„Banca Centrală Europeană a impus multe norme prudențiale care poate au sens în Europa Centrală, dar la noi nu funcționează la fel. În agricultură, modelul de finanțare trebuie să fie altul decât cel aplicat în servicii sau industrie”.