CFM, aproape de paralizie! Bolea promite relansarea activității pentru plata salariilor restante

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că restanțele salariale ale angajaților de la Calea Ferată din Moldova (CFM) reprezintă o consecință directă a scăderii volumului de mărfuri transportate. În context, el a subliniat că Ministerul elaborează programe pentru a crește activitatea feroviară, astfel încât veniturile generate să permită achitarea salariilor restante.

„Noi la Ministerul Infrastructurii elaborăm programe pentru a încărca căile ferate cu lucru, astfel încât să-și poată câștiga existența. De decenii, cantitatea de marfă transportată este în continuă scădere, ceea ce duce la imposibilitatea de a plăti salariile angajaților. Este o prioritate să readucem transportul feroviar acolo unde îi este locul, trecând transportul de mărfuri de pe rutier pe feroviar. Și eu cred că, în urma măsurilor întreprinse de minister, împreună cu conducerea CFM, compania își va începe din plin activitatea în următoarele luni pe segmentul de transport marfă ceea ce o să însemne încasări mai mari și posibilitatea de a achita salariile pentru angajații lor”, a declarat ministrul.

În ceea ce privește salarizarea, Bolea a subliniat că soluțiile de moment, precum finanțarea temporară din surse externe, nu sunt viabile pe termen lung: „Unica soluție este de a crește activitatea feroviară pentru a genera venituri suficiente. Segmentul de la Văleni (a fost deteriorat de alunecările de teren din vara anului 2022 n-a), care ar putea aduce încasări de 56 de milioane de lei anual, trebuia reabilitat încă din 2022”.

Situația a devenit critică, mai ales în contextul avertismentului angajaților feroviari din Ocnița, care au anunțat că vor demisiona începând cu 1 februarie dacă restanțele salariale nu vor fi soluționate. Aceasta ar putea paraliza transportul feroviar, inclusiv trenul de pasageri Kiev-Chișinău-Kiev.

Ministrul a atras atenția asupra impactului conflictului din Ucraina asupra sectorului feroviar moldovenesc, menționând că rutele din Ucraina sunt evitate din cauza riscurilor de securitate și costurilor ridicate.

„În 2023-2024 s-au ratat venituri importante la bugetul CFM din cauza neutilizării eficiente a infrastructurii feroviare. Facem tot posibilul pentru a reabilita segmentele critice și pentru a readuce veniturile la nivelul necesar”, a concluzionat Bolea.

Ultimele cifre prezentate de CFM arată că datoriile la salariilor angajaților se ridică la 158 milioane de lei, iar angajații feroviari de la Ocnița au declarat că din 1 februarie vor demisiona, ceea ce riscă să paralizeze circulația marfarelor și a singurului tren de pasageri Kiev-Chișinău-Kiev.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #restanțe #CFM #criză #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.