CFM, aproape de paralizie! Bolea promite relansarea activității pentru plata salariilor restante

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că restanțele salariale ale angajaților de la Calea Ferată din Moldova (CFM) reprezintă o consecință directă a scăderii volumului de mărfuri transportate. În context, el a subliniat că Ministerul elaborează programe pentru a crește activitatea feroviară, astfel încât veniturile generate să permită achitarea salariilor restante.

„Noi la Ministerul Infrastructurii elaborăm programe pentru a încărca căile ferate cu lucru, astfel încât să-și poată câștiga existența. De decenii, cantitatea de marfă transportată este în continuă scădere, ceea ce duce la imposibilitatea de a plăti salariile angajaților. Este o prioritate să readucem transportul feroviar acolo unde îi este locul, trecând transportul de mărfuri de pe rutier pe feroviar. Și eu cred că, în urma măsurilor întreprinse de minister, împreună cu conducerea CFM, compania își va începe din plin activitatea în următoarele luni pe segmentul de transport marfă ceea ce o să însemne încasări mai mari și posibilitatea de a achita salariile pentru angajații lor”, a declarat ministrul.

În ceea ce privește salarizarea, Bolea a subliniat că soluțiile de moment, precum finanțarea temporară din surse externe, nu sunt viabile pe termen lung: „Unica soluție este de a crește activitatea feroviară pentru a genera venituri suficiente. Segmentul de la Văleni (a fost deteriorat de alunecările de teren din vara anului 2022 n-a), care ar putea aduce încasări de 56 de milioane de lei anual, trebuia reabilitat încă din 2022”.

Situația a devenit critică, mai ales în contextul avertismentului angajaților feroviari din Ocnița, care au anunțat că vor demisiona începând cu 1 februarie dacă restanțele salariale nu vor fi soluționate. Aceasta ar putea paraliza transportul feroviar, inclusiv trenul de pasageri Kiev-Chișinău-Kiev.

Ministrul a atras atenția asupra impactului conflictului din Ucraina asupra sectorului feroviar moldovenesc, menționând că rutele din Ucraina sunt evitate din cauza riscurilor de securitate și costurilor ridicate.

„În 2023-2024 s-au ratat venituri importante la bugetul CFM din cauza neutilizării eficiente a infrastructurii feroviare. Facem tot posibilul pentru a reabilita segmentele critice și pentru a readuce veniturile la nivelul necesar”, a concluzionat Bolea.

Ultimele cifre prezentate de CFM arată că datoriile la salariilor angajaților se ridică la 158 milioane de lei, iar angajații feroviari de la Ocnița au declarat că din 1 februarie vor demisiona, ceea ce riscă să paralizeze circulația marfarelor și a singurului tren de pasageri Kiev-Chișinău-Kiev.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #restanțe #CFM #criză #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul de administrație al maib propune acționarilor aprobarea distribuirii dividendelor pentru anul 2025 în valoare de 3,88 lei pentru fiecare acțiune cu valoarea nominală de 2 lei.

Decizia urmează să fie examinată la Adunarea Generală Anuală a Acționarilor, programată pentru data de 25 iunie. Potrivit propunerii înaintate de conducerea băncii, suma totală destinată plății dividendelor se ridică la 401,9 milioane de lei, notează infotag.md.

În anul 2025, maib a înregistrat un profit net de 1,99 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 20,5% urmează să fie distribuită acționarilor sub formă de dividende, iar restul de 1,557 miliarde de lei va rămâne în bancă sub formă de profit nerepartizat și va fi inclus în capitalul instituției.

Banca a anunțat că data de înregistrare pentru stabilirea dreptului de a primi dividende este 25 iunie 2026. Astfel, acționarii care figurează în registrul acționarilor la această dată vor beneficia de plata dividendelor.

Rezultatele financiare ale băncii indică o îmbunătățire semnificativă a indicatorilor de performanță. Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a ajuns la 22,8% în 2025, comparativ cu 18% în anul precedent.

Totodată, portofoliul de credite al băncii a crescut cu 27,4% față de 2024, ajungând la aproximativ 6 miliarde de lei.

În același timp, indicatorul costuri-venituri s-a îmbunătățit semnificativ, coborând la 44,2%, față de 52,3% în anul anterior, pe fondul unei creșteri mai rapide a veniturilor comparativ cu cheltuielile.