China, a doua economie mondială, a înregistrat anul trecut o creștere a PIB-ului de 5,2%

17 Ian. 2024, 12:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Ian. 2024, 12:51 // Actual //  bani.md

China, a doua economie mondială, a înregistrat o creştere de 5,2% în 2023, faţă de un avans de 3% în 2022, a anunţat miercuri Biroul Naţional de Statistică din Beijing (NBS), datele fiind în linie cu ţinta autorităţilor de aproximativ 5%, parţial ca urmare a nivelului scăzut din anul precedent, când era în vigoare politica “zero Covid”, pentru a stopa extinderea pandemiei, transmit Kyodo şi Reuters.

Majoritatea analiştilor se aştepta la un avans de 5,2% al PIB-ului Chinei anul trecut.

Dar economia chineză continuă să fie afectată de criza din sectorul imobiliar, investiţiile în dezvoltarea imobiliară înregistrând anul trecut un declin de 9,6%, după o scădere de 10% în 2022. Piaţa imobiliară este responsabilă pentru aproximativ 30% din PIB-ul Chinei.

Pe fondul incertitudinilor care includ cererea externă redusă şi majorarea datoriilor guvernelor locale, creşterea PIB-ului Chinei în 2024 ar urma să încetinească la 4,6%, previziona în noiembrie Fondul Monetar Internaţional.

În trimestrul patru din 2023, economia chineză a înregistrat o expansiune anuală de 5,2%, în pofida dificultăţilor cu care s-au confruntat marii dezvoltatori imobiliari, cum ar fi China Evergrande Group and Country Garden Holdings. În trimestrul trei din 2023, se înregistrase o creştere anuală de 4,9%.

Comparativ cu trimestrul trei din 2023, când s-a înregistrat un avans de 1,5%, PIB-ul Chinei a crescut cu 1% în perioada octombrie-decembrie 2023.

Economia s-a redresat în 2023, ţara a făcut faţă presiunilor externe şi dificultăţilor interne.

“Totuşi, trebuie să fim conştienţi că mediul extern este din ce în ce mai complex, dificil şi nesigur, iar creşterea economică încă se confruntă cu dificultăţi şi provocări”, a avertizat Biroul Naţional de Statistică din Beijing.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.