Cine este antreprenorul a cărui companie a creat unii dintre cei mai cunoscuţi biscuiţi din lume

30 Nov. 2022, 04:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Nov. 2022, 04:51 // Actual //  bani.md

Adolphus Williamson Green nu a experimentat antreprenoriatul de la A la Z, ci a preferat să aleagă „calea uşoară” a fuziunii. Ideea revoluţionară pe a avut-o, de a vinde biscuiţii – anterior comercializaţi în vrac – în ambalaje, nu a rămas însă fără ecou: businessul său, National Biscuit Company, este astăzi parte din portofoliul Mondelēz.
Adolphus Williamson Green s-a născut în Boston, Massachusetts. După ce a terminat liceul – Boston Latin School, s-a înscris la Harvard, unde a studiat Dreptul, absolvind în 1863. Primul job pe care l-a obţinut a fost acela de director al unui liceu din localitatea Groton a aceluiaşi stat. Ulterior, a lucrat ca bibliotecar la o bibliotecă din New York, înainte de a se angaja la firma de avocatură Evarts, Southmayd & Choate, fiind admis în barou în 1873, an în care a şi început să practice avocatura, în Chicago.

În 1890, prin fuziunea a 40 de brutării din regiunea americană Midwest, el a cofondat compania American Biscuit and Manufacturing Company. În 1898, conglomeratul nou format a fuzionat la rândul său cu alte două businessuri similare, conduse de William H. Moore, care achiziţionase Pearson & Sons Bakery, şi John Gottlieb Zeller, fondator al Richmond Steam Bakery, dând naştere unei noi entităţi, National Biscuit Company. Noul business avea un portofoliu de peste 100 de brutării, iar antreprenorul a primit rolul de consilier general al companiei.

Pentru că la începuturile sale în industrie biscuiţii se vindeau în vrac, Green a venit cu o idee inovatoare: a decis să îi ambaleze. Între 1905 şi 1917 a fost preşedinte al companiei, sub mandatul său lansându-se şi o serie de branduri arhicunoscute astăzi, cum e Oreo. În 2000, compania, cunoscută la scară largă ca Nabisco, a fost achiziţionată într-o tranzacţie de aproape 15 miliarde de dolari de Philip Morris, care a inclus-o în portofoliul companiei Kraft Foods, pe care o deţinea, într-una dintre cele mai mari fuziuni din industrie. La 11 ani distanţă, când Kraft Foods a anunţat că se va separa în două divizii, una de produse alimentare, alta de snacksuri, Nabisco a rămas în portofoliul celei din urmă, care a fost redenumită Mondelēz International. Compania a închis, în ultimii ani, mai multe fabrici din Statele Unite, inclusiv o unitate de 170.000 de metri pătraţi din Chicago, în care lucrau în jur de 1.200 de persoane, şi o alta din Fair Lane, care a fost vândută unui dezvoltator imobiliar pentru suma de 146,5 milioane de dolari. Producţia din fabricile închise a fost mutată, potrivit presei internaţionale, în Mexic.

Adolphus Williamson Green, cofondator, Nabisco
1. S-a născut pe 14 ianuarie 1843, în Boston, Massachusetts;
2. A urmat cursurile Boston Latin School şi ale Universităţii Harvard;
3. Înainte de a deveni antreprenor şi fondator al companiei Nabisco, a fost director de liceu, librar şi avocat;
4. A fost căsătorit cu Esthher Walsh, alături de care a avut un fiu şi cinci fiice;
5. Antreprenorul a murit în primăvara anului 1917, în apartamentul său din hotelul Plaza din Manhattan, în care locuia de mai mult timp.
La acea vreme,
avea o avere de
2,4 milioane de dolari.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!