Cine este antreprenorul a cărui companie a creat unii dintre cei mai cunoscuţi biscuiţi din lume

30 Nov. 2022, 04:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Nov. 2022, 04:51 // Actual //  bani.md

Adolphus Williamson Green nu a experimentat antreprenoriatul de la A la Z, ci a preferat să aleagă „calea uşoară” a fuziunii. Ideea revoluţionară pe a avut-o, de a vinde biscuiţii – anterior comercializaţi în vrac – în ambalaje, nu a rămas însă fără ecou: businessul său, National Biscuit Company, este astăzi parte din portofoliul Mondelēz.
Adolphus Williamson Green s-a născut în Boston, Massachusetts. După ce a terminat liceul – Boston Latin School, s-a înscris la Harvard, unde a studiat Dreptul, absolvind în 1863. Primul job pe care l-a obţinut a fost acela de director al unui liceu din localitatea Groton a aceluiaşi stat. Ulterior, a lucrat ca bibliotecar la o bibliotecă din New York, înainte de a se angaja la firma de avocatură Evarts, Southmayd & Choate, fiind admis în barou în 1873, an în care a şi început să practice avocatura, în Chicago.

În 1890, prin fuziunea a 40 de brutării din regiunea americană Midwest, el a cofondat compania American Biscuit and Manufacturing Company. În 1898, conglomeratul nou format a fuzionat la rândul său cu alte două businessuri similare, conduse de William H. Moore, care achiziţionase Pearson & Sons Bakery, şi John Gottlieb Zeller, fondator al Richmond Steam Bakery, dând naştere unei noi entităţi, National Biscuit Company. Noul business avea un portofoliu de peste 100 de brutării, iar antreprenorul a primit rolul de consilier general al companiei.

Pentru că la începuturile sale în industrie biscuiţii se vindeau în vrac, Green a venit cu o idee inovatoare: a decis să îi ambaleze. Între 1905 şi 1917 a fost preşedinte al companiei, sub mandatul său lansându-se şi o serie de branduri arhicunoscute astăzi, cum e Oreo. În 2000, compania, cunoscută la scară largă ca Nabisco, a fost achiziţionată într-o tranzacţie de aproape 15 miliarde de dolari de Philip Morris, care a inclus-o în portofoliul companiei Kraft Foods, pe care o deţinea, într-una dintre cele mai mari fuziuni din industrie. La 11 ani distanţă, când Kraft Foods a anunţat că se va separa în două divizii, una de produse alimentare, alta de snacksuri, Nabisco a rămas în portofoliul celei din urmă, care a fost redenumită Mondelēz International. Compania a închis, în ultimii ani, mai multe fabrici din Statele Unite, inclusiv o unitate de 170.000 de metri pătraţi din Chicago, în care lucrau în jur de 1.200 de persoane, şi o alta din Fair Lane, care a fost vândută unui dezvoltator imobiliar pentru suma de 146,5 milioane de dolari. Producţia din fabricile închise a fost mutată, potrivit presei internaţionale, în Mexic.

Adolphus Williamson Green, cofondator, Nabisco
1. S-a născut pe 14 ianuarie 1843, în Boston, Massachusetts;
2. A urmat cursurile Boston Latin School şi ale Universităţii Harvard;
3. Înainte de a deveni antreprenor şi fondator al companiei Nabisco, a fost director de liceu, librar şi avocat;
4. A fost căsătorit cu Esthher Walsh, alături de care a avut un fiu şi cinci fiice;
5. Antreprenorul a murit în primăvara anului 1917, în apartamentul său din hotelul Plaza din Manhattan, în care locuia de mai mult timp.
La acea vreme,
avea o avere de
2,4 milioane de dolari.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.