Instalațiile de la cea mai mai rafinărie din România, care livrează carburanți și în Moldova, vor fi repornite

28 Sept. 2021, 16:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Sept. 2021, 16:29 // Actual //  bani.md

Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului KMG International, a finalizat mare parte din lucrările de revizie de pe platforma Petromidia şi efectuează ultimele verificări tehnice în vederea repornirii producţiei.

Instalaţiile vor fi repornite etapizat şi vor atinge, până la finele lunii octombrie, randamentele optime de funcţionare, scrie Ziarul Financiar.

Activitatea de producţie de la Petromidia a fost oprită în urma incendiului din 2 iulie, izbucnit la instalaţia de Hidrofinare Petrol Motorină (HPM). Această instalaţie a fost izolată tehnologic, finalizarea reconstrucţiei şi repornirea ei urmând să aibă loc în cursul anului 2022.

„Echipele de specialişti din cadrul companiei, împreună cu cei din Rominserv şi susţinuţi de companii cu expertiză, au reuşit, în perioada iulie – septembrie, să verifice, să repare şi să testeze activele de producţie, toate fiind în linie cu obiectivul de a ne îmbunătăţi constant performanţele tehnice şi de siguranţă în exploatare”, a declarat Felix Crudu Tesloveanu, directorul general al Rompetrol Rafinare.

S-au verificat și înlocuit conductele

Lucrările au vizat verificarea unui număr semnificativ de conducte, remedierea sau înlocuirea lor, iar toate celelalte echipamente au fost verificate şi remediate, unde a fost necesar. Totodată, cablurile de instrumentaţie şi cele electrice au fost înlocuite, în fiecare instalaţie au fost verificate toate elementele şi echipamentele care ţin de siguranţa în operare, iar personalul operator al rafinăriei a fost reinstruit şi recertificat.

Pe parcursul lucrărilor, au fost implicate peste 20 de companii, iar aproximativ 1000 de angajaţi au lucrat pentru repunerea în funcţiune a instalaţiilor (angajaţii Rompetrol Rafinare, Rominserv şi specialişti din companiile contractate).

Principalii acţionari ai Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriilor Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti, sunt KMG International (54,63% – direct şi indirect) şi Statul Român prin Ministerul Energiei (44,7%).

Grupul KMG deține și Rompetrol Moldova, cel mai mare comerciant și importator de produse petroliere. Rompetrol asigură circa o treime din importul de carburanți pe piața locală.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.