Cine împarte parte-și face. Președinția, Parlamentul, Guvernul și-au majorat salariile pentru anul 2022

23 Nov. 2021, 16:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Nov. 2021, 16:34 // Actual //  bani.md

Proiectul bugetului pentru anul 2022 prevede venituri în sumă de 50,1 miliarde lei și cheltuieli de 65,2 miliarde de lei. Am prospectat instituțiile statului unde au fost majorate cheltuielile, care implică majorări salariale.

Astfel, pentru Parlament este prevăzut un buget de 142,3 mil. de lei cu 23,7 mil. de lei mai mare față de 2021. Președinția și-a adjudecat un buget de 19,7 mil. de lei cu 2,5 mil. de lei mai mult. La Curtea Constituțională bugetul a crescut cu 2,8 mil. de lei, la 14,8 mil. de lei. Curtea de Conturi va avea un buget de 42,2 mil. de lei cu un 1 mil. de lei mai mult comparativ cu anul 2021. La Guvern, bugetul va fi de 108,6 mil. de lei cu 7,7 mil. de lei mai mult.

Cheltuielile de personal ale Secretariatului Parlamentului au crescut cu 20%, Aparatului Președintelui cu 14,5%, Curții Constituționale cu 24,3%, Guvern – 7,7% și Curții de Conturi cu 2,4%.

La aprobarea bugetului pentru anului 2022, Guvernul anunța că a majorat ajutorul pentru perioada rece a anului cu 200 lei, de rând cu creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor, compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică. De asemenea, proiectul de lege prevede creșterea graduală a salariilor angajaților din sectorul bugetar, Astfel, valoarea de referință generală care se aplică pentru calcularea salariilor a peste 72 mii de angajați din sectorul bugetar se va majora până la 1800 lei, iar pentru 103 mii de angajați – până la 1900 lei.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.