Cine împarte parte-și face. Președinția, Parlamentul, Guvernul și-au majorat salariile pentru anul 2022

Proiectul bugetului pentru anul 2022 prevede venituri în sumă de 50,1 miliarde lei și cheltuieli de 65,2 miliarde de lei. Am prospectat instituțiile statului unde au fost majorate cheltuielile, care implică majorări salariale.

Astfel, pentru Parlament este prevăzut un buget de 142,3 mil. de lei cu 23,7 mil. de lei mai mare față de 2021. Președinția și-a adjudecat un buget de 19,7 mil. de lei cu 2,5 mil. de lei mai mult. La Curtea Constituțională bugetul a crescut cu 2,8 mil. de lei, la 14,8 mil. de lei. Curtea de Conturi va avea un buget de 42,2 mil. de lei cu un 1 mil. de lei mai mult comparativ cu anul 2021. La Guvern, bugetul va fi de 108,6 mil. de lei cu 7,7 mil. de lei mai mult.

Cheltuielile de personal ale Secretariatului Parlamentului au crescut cu 20%, Aparatului Președintelui cu 14,5%, Curții Constituționale cu 24,3%, Guvern – 7,7% și Curții de Conturi cu 2,4%.

La aprobarea bugetului pentru anului 2022, Guvernul anunța că a majorat ajutorul pentru perioada rece a anului cu 200 lei, de rând cu creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor, compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică. De asemenea, proiectul de lege prevede creșterea graduală a salariilor angajaților din sectorul bugetar, Astfel, valoarea de referință generală care se aplică pentru calcularea salariilor a peste 72 mii de angajați din sectorul bugetar se va majora până la 1800 lei, iar pentru 103 mii de angajați – până la 1900 lei.

#majorate #buget #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat măsuri comerciale temporare prin care suspendă taxele vamale pentru aproximativ 80% din exporturile Armeniei către piața europeană, decizia fiind luată în contextul restricțiilor comerciale impuse recent de Rusia.

Măsurile au fost adoptate oficial de Consiliul UE la 24 septembrie 2026 și vizează o gamă largă de produse, inclusiv anumite mărfuri agricole. Potrivit documentului, produsele incluse în regimul preferențial reprezintă aproape 99% din exporturile Armeniei de fructe proaspete, legume și plante către Rusia, precum și peste 91% din exporturile de băuturi și produse spirtoase.

Regimul comercial preferențial ar urma să fie aplicat timp de doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului. Totodată, acesta include condiții și mecanisme de protecție care permit intervenția UE în cazul în care importurile ar afecta negativ producătorii europeni.

Prin această măsură, Bruxelles-ul urmărește să ajute companiile armene să-și diversifice piețele de export și să reducă dependența de piața rusă, consolidând în același timp relațiile comerciale dintre Armenia și Uniunea Europeană.

Decizia vine pe fondul aprofundării relațiilor dintre Erevan și Bruxelles. Relațiile UE-Armenia se bazează pe Acordul de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat, aflat în vigoare din 2021, iar în decembrie 2025 cele două părți au adoptat o nouă agendă strategică de cooperare.

Uniunea Europeană a devenit în 2025 al treilea cel mai mare partener comercial al Armeniei, reprezentând 11,3% din comerțul total cu bunuri al țării, 7,9% din exporturi și 13,5% din importuri.

În paralel, UE rămâne cel mai mare donator al Armeniei și derulează un plan de reziliență și creștere în valoare de 270 de milioane de euro pentru perioada 2024–2027, destinat reformelor economice, conectivității și dezvoltării mediului de afaceri.