Cine împarte parte-și face. Președinția, Parlamentul, Guvernul și-au majorat salariile pentru anul 2022

Proiectul bugetului pentru anul 2022 prevede venituri în sumă de 50,1 miliarde lei și cheltuieli de 65,2 miliarde de lei. Am prospectat instituțiile statului unde au fost majorate cheltuielile, care implică majorări salariale.

Astfel, pentru Parlament este prevăzut un buget de 142,3 mil. de lei cu 23,7 mil. de lei mai mare față de 2021. Președinția și-a adjudecat un buget de 19,7 mil. de lei cu 2,5 mil. de lei mai mult. La Curtea Constituțională bugetul a crescut cu 2,8 mil. de lei, la 14,8 mil. de lei. Curtea de Conturi va avea un buget de 42,2 mil. de lei cu un 1 mil. de lei mai mult comparativ cu anul 2021. La Guvern, bugetul va fi de 108,6 mil. de lei cu 7,7 mil. de lei mai mult.

Cheltuielile de personal ale Secretariatului Parlamentului au crescut cu 20%, Aparatului Președintelui cu 14,5%, Curții Constituționale cu 24,3%, Guvern – 7,7% și Curții de Conturi cu 2,4%.

La aprobarea bugetului pentru anului 2022, Guvernul anunța că a majorat ajutorul pentru perioada rece a anului cu 200 lei, de rând cu creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor, compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică. De asemenea, proiectul de lege prevede creșterea graduală a salariilor angajaților din sectorul bugetar, Astfel, valoarea de referință generală care se aplică pentru calcularea salariilor a peste 72 mii de angajați din sectorul bugetar se va majora până la 1800 lei, iar pentru 103 mii de angajați – până la 1900 lei.

#majorate #buget #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.