Cine pleacă ultimul să stingă şi lumina: Zeci de miliarde ies din Rusia. Investitorii nu cred că economia își va reveni

09 Mai 2022, 15:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Mai 2022, 15:41 // Actual //  bani.md

Marile fonduri de investiţii din Europa, cu nume grele printre care Danske, Nordea şi Jupiter au decis să rupă legăturile cu Rusia, semnalând neîncrederea investitorilor în revenirea ţării pe scena economică a lumii, scrie Finacial Times.

Majoritatea fondurilor care au deţinut active ruseşti s-au trezit cu ele îngheţate la începutul lunii martie, la scurt timp după ce Rusia a declanşat invazia împotriva Ucrainei. Sancţiunile au blocat miliardele investitorilor după ce pieţele din Moscova s-au închis, iar preţul activelor offshore s-a prăbuşit.

Tirul sancţiunilor economice îndreptat împotriva Rusiei – care au inclus şi o blocare a tranzacţiilor pe bursa din Moscova – au oprit investitorii din a obţine miliarde de pe urma schimburilor.

Ramura investiţională a Danske Bank din Danmarca a anunţat startul exitului a trei fonduri importante din Rusia şi Europa de est la finalul lunii aprilie.

„Pe fondul escaladării conflictului şi a provocării privind lichiditatea şi tranzacţiile de pe urma cărora fondurile ar trebui să beneficieze, considerăm că ieşirea din Rusia este o decizie aflată în interesul acţionarilor”, a spus un oficial al Danske Bank.

Valoarea activelor deţinute de fonduri a rămas la un nivel scăzut şi analiştii nu se aşteaptă la o creştere în viitorul apropiat. Costul lichidării fondurilor care ies din Rusia va fi suportat direct de companie.

Nordea Funds, un alt nume important al managerilor europeni de fonduri de investiţii a anunţat că va renunţa la toate planurile investiţionale şi îşi va face ieşire din Rusia. Prima plată către acţionari este programată pentru data de 31 august.

„În funcţie de felul în care se comportă piaţa şi de sancţiuni, putem afirma că va dura mai mult timp pentru ca toate participaţiile fondului să fie vândute”, au declarat oficiali ai Nordea.

Pe lista managerilor de asseturi care renunţă la Rusia se află şi gigantul britanic Jupiter, care a cerut autorităţilor să aprobe închiderea fondului său şi care va trece la lichidare odată ce cererea va fi aprobată.

Investitorii străini care pompau bani în fonduri speculative şi în fondurile de pensii deţineau aproape 170 de miliarde de dolari în active ruseşti la finalul lui 2021. Giganţi precum JPMorgan, BlackRock sau UBS au îngheţat fondurile cu deţineri de active ruseşti de la începutul invaziei, însă nu au anunţat încă un exit complet.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

22 Feb. 2026, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!